Rapoartele ENAR11 și FRA12 atenționează asupra creșterii infracțiunilor motivate rasial și religios. Se crede că sunt mai multe explicații pentru exacerbarea sentimentelor negative ale populației: cauza principală este considerată a fi criza financiară, care a determinat o creștere a sentimentelor în unele țări ale Uniunii (ex. creșterea anti-semitismului în Ungaria și a xenofobiei în Grecia). O altă cauză ar fi discursul instigator la ură al politicienilor și partidelor aflate la putere. Datele arată că aproximativ 48% dintre infracțiunile motivate rasial sunt săvârșite de susținători ai partidelor sau grupărilor de extremă dreaptă, pe când afilierea politică a peste 49% dintre instigatori nu este cunoscută. De asemenea, discursurile instigatoare la ură ale politicienilor nu fac altceva decât să creeze un climat în care infracțiunile și violența motivate rasial, etnic sau religios sunt legitimate. În 2013, în mai multe țări europene, printre care Austria, Bulgaria, Cehia, Franța și Grecia, s-a constatat un sprijin public în creștere față de partidele politice cu programe anti-imigrație, xenofobe și rasiste. Recomandările UE vizează retragerea finanțării publice pentru partidele politice ale căror programe incită la ură. De asemenea, politicienii trebuie anchetați și amendați pentru declarațiile publice din același registru instigator la ură.

Raportul ENAR 2013 a subliniat existența a 4 grupuri supuse în mod constant infracțiunilor motivate rasial:

  1. Populația de origine africană și europenii de culoare (prezenți în special în Marea Britanie și Partea Vestică a Europei);
  2. Populația romă, prezentă mai ales în țările Europei de Est – Bulgaria (10,33%), Slovacia (9,17%), România (8,32%), Ungaria (7,05%);
  3. Populația de origine asiatică prezentă în Cipru (7%), Suedia (5%) și Anglia (4,5%);
  4. Populația musulmană – se estimează că aprox. 6% din populația UE este musulmană. În Bulgaria aproximativ 14% din populație este musulmană, dar procente semnificative trăiesc și în Franța, Benelux, Germania, Suedia și Spania (între 4 – 6%)

În ciuda unei lipse acute de date despre infracțiunile motivate de rasă (aceste date sunt colectate de numai 1/3 dintre statele membre), organizațiile membre ENAR au raportat o creștere a incidenței acestora de-a lungul ultimilor ani. Cele mai violente acțiuni au fost săvârșite asupra persoanelor de origine asiatică și africană. De asemenea, au fost raportate mai multe infracțiuni anti-semite (în Germania, Suedia etc.), o creștere a infracțiunilor care țintesc populația musulmană și populația romă.

În câteva state membre a fost raportată o legătură directă între incitarea la ură și violența din discursurile publice ale politicienilor și faptele comise de indivizi, motivate rasial. În unele state membre, precum Grecia, s-a dovedit că poliția comite ea însăși infracțiuni motivate rasial. Rasismul instituțional și structural are o contribuție majoră la creșterea numărului de infracțiuni motivate rasial prin părtinire și prin lipsa de reacție la infracțiunile deja comise.

Raportul a evidențiat incapacitatea multor state membre de a ancheta cazurile de infracțiuni motivate rasial. Organizațiile societății civile încearcă să țină o evidență, dar resursele și expertiza lor sunt limitate. Cu toate acestea, ele sunt deseori puntea de legătură între victimă/comunitate și poliție și, de asemenea, ajung să depună mărturie în instanță. Suportul acordat victimelor infracțiunilor motivate rasial este limitat.

Dintre statele incluse în studiu, numai  oferă victimelor interpret și servicii gratuite de traducere, oferă informații despre drepturi, despre asistența juridică, oferă informații despre procedura de depunere a plângerilor și mijloacele de protecție și doar oferă informații despre servicii de asistență.