Noutăți

16 sept.
0

Masă rotundă Vector Mureș – 24.09.2020

Avem deosebita plăcere să vă invităm joi, 24.09.2020, la Hotel Concordia, la o serie de evenimente pe care le organizăm împreună cu partenerii noștri, respectiv o conferință de promovare a economiei sociale și oportunităților de finanțare existente pentru organizații și companii, precum și o masă rotundă.

Prin acest demers ne propunem să continuăm acțiunie inițiate în cadrul Rețelei Vector Mureș contribuind la dezvoltarea comunităților din Târgu Mureș, realizând parteneriate durabile între organizații în vederea dezvoltării și finanțării de proiecte comune sustenabile și cu impact în comunitate.

Printe temele pe care dorim să le abordăm în cadrul mesei rotunde se numără identificarea de soluții la nevoile cu care se confruntă comunitățile din Județul Mureș și identificarea de proiecte și programe comune între membrii Rețelei Vector Mureș pentru derularea acestor inițiative, prezentarea de potențiale surse de finanțare care să susțină inițiativele propuse și să contribuie la creșterea implicării cetățenilor în comunitate.

Având în vedere că dorim să venim cu propuneri concrete de surse de finanțare în intâmpinarea nevoilor specifice sau a inițiativelor și proiectelor dvs., și nu numai, vă invităm să completați formularul de participare accesând link-ul https://forms.gle/CP7xkWz4gaXbmiXY6 . Astfel, în cadrul evenimentului vom putea răspunde punctual la o serie de cerințe sau întrebări și vă putem sprijini în vederea pregătirii pentru accesarea de fonduri care să vă susțină activitatea.

Rețeaua Vector Mureș a fost înființată în 2017, din  aceasta făcând parte, până în acest moment, DGASPC Târgu Mures, Crucea Roșie Târgu Mures, Asociația Garaboncias, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei, Gimnaziul de Stat „George Coșbuc”, Biblioteca Județeană Mureș.

În anul 2020 ne propunem să inițiăm alături de membrii actuali ai Rețelei Vector Mureș, dar și de viitorii membrii, care vor dori să adere în urma acestui eveniment, o serie de noi proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunității, consolidarea societății civile și cetățeniei active în județ, implicarea activă a organizațiilor în protejarea drepturilor omului și tratamentului egal, creșterea capacității grupurilor vulnerabile și asigurarea sustenabilității demersurilor actuale.

În speranța că invitația noastră este de interes pentru organizația dumneavoastră, vă așteptăm cu interes la eveniment.

Citește tot
05 mart.
0

Masa rotundă ”Active Citizens”

Echipa Asociației pentru Inovare Socială are deosebita plăcere de a invita joi, 12.03.2020, la Hotel Concordia, toate organizațiile din județul Mureș la masa rotundă ”Active Citizens”.

Prin acest eveniment ne propunem să continuăm demersurile inițiate în cadrul Rețelei Vector Mureș contribuind la dezvoltarea comunităților din Târgu Mureș, realizând parteneriate durabile între organizații în vederea dezvoltării și finanțării de proiecte comune sustenabile și cu impact în comunitate.

Printe temele pe care dorim să le abordăm în cadrul mesei rotunde se numără identificarea de soluții la nevoile cu care se confruntă comunitățile din Județul Mureș și identificarea de proiecte și programe comune între membrii Rețelei Vector Mureș pentru derularea acestor inițiative, prezentarea de potențiale surse de finanțare care să susțină inițiativele propuse și să contribuie la creșterea implicării cetățenilor în comunitate.

Având în vedere că dorim să venim cu propuneri concrete de surse de finanțare în intâmpinarea nevoilor specifice sau a inițiativelor și proiectelor dvs., și nu numai, vă invităm să completați formularul de participare anexat. Astfel, în cadrul evenimentului vom putea răspunde punctual la o serie de cerințe sau întrebări și vă putem sprijini în vederea pregătirii pentru accesarea de fonduri care să vă susțină activitatea.

(mai mult…)

Citește tot
08 nov.
0

Fii VOLUNTAR în Livezeni !

Într-un ritm accelerat al vieții, poate fi greu să găseșți timp pentru a te oferi voluntar. Cu toate acestea, beneficiile voluntariatului pot fi enorme. Să fii voluntar înseamnă să oferi ajutor vital persoanelor aflate în nevoie, să aduci un zâmbet cât de mic pe fețele unor oameni care, năpădiți de griji, au uitat cum să mai zâmbească, să dai încredere celor ce sunt singuri. Beneficiile pot fi însă și mai mari pentru tine, voluntarul. Înscrierea într-un program de voluntariat te poate ajuta să-ți faci noi prieteni, să te conectezi cu comunitatea, să înveți noi abilități și chiar să avansezi în carieră. Gesturile mici sau implicarea continuă pe care le presupune voluntariatul îți vor oferi șansa de a te redescoperi. Studiile au arătat că ajutorul acordat altor persoane menține sănătatea mentală și fizică, poate reduce stresul, poate combate depresia  și  poate oferi un sens vieții din ce în ce mai alerte.

(mai mult…)

Citește tot
05 sept.
0

Antreprenor în Livezeni – Premierea câștigătorilor

În data de 25 iulie 2019, a avut loc, în cadrul Centrului Social Integrat, premierea antreprenorilor care au câștigat câte o finanțare de 25.000 euro prin proiectul „Măsuri integrate pentru combaterea sărăciei și a marginalizării în Livezeni”.

În cadrul festiv, au luat cuvântul domnul primar Istvan Banyai, domnul manager de proiect  Ciprian Sabău și dna coordonator Cristina Toma. Aceștia au transmis urărilor lor noilor antreprenori, precum și sfaturi pentru începtul implementării afacerii.

(mai mult…)

Citește tot
14 aug.
0

Mediile de operațiuni ale antreprenorilor sociali

Întreprinderile sociale nu operează în vid, ci într-un context, adică într-un mediu extern organizației. Acesta este format de totalitatea condițiilor exogene organizației în cauză. Mediul de operațiuni sau mediul extern al unei organizații constă din mediul fizic, mediul instituțional, mediul economic, mediul social și mediul politic.

(mai mult…)

Citește tot
14 aug.
0

Legislația privind economia socială la nivelul Uniunii Europene și celorlalte state membre

La nivelul UE nu există o lege unitară pentru întreprinderile sociale. Există însă, cum se întâmpla și în România până de curând, legi sectoriale, per tip de organizație. Nu există însă legislație specifică la nivelul Comunității Europene, deși se consideră că directiva și legislația asupra cooperativelor poate reprezenta un punct de plecare în această direcție.

La nivelul instituțiilor europene, termenul de economie socială a început să fie folosit din 1989. Comisariatul General pentru Ocupare şi Afaceri Sociale a inclus în această categorie patru tipuri de angajatori, după forma de organizare: cooperative; organizații sau societăți mutuale; asociații și fundații.

La nivelul european există însă instituţii cu impact asupra economiei sociale (Comisia Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Parlamentul European şi Consiliul Europei), dar nu există reglementări pentru o politică bugetară de finanţare a economiei sociale.

Principalul instrument de finanţare a activităţilor specifice economiei sociale este Fondul Social European.

În absenţa unor reglementări europene pentru economia socială, singurele texte de referinţă sunt cele care organizează piaţa bunurilor şi serviciilor în UE.

Referindu-se la domeniile deschise economiei sociale, în special la cele de (re)inserţie socială a grupurilor vulnerabile, Directiva 2006/ 123/ CE privind serviciile pe piaţa internă deschide perspective în toate statele membre pentru toţi furnizorii europeni cu excepţia anumitor activităţi: servicii ne-economice de interes general; servicii financiare; servicii de comunicare electronică; servicii de transport; servicii ale agenţiilor de muncă temporară; servicii de sănătate etc.

Această directivă reglementează domeniile în care pot opera organizațiile economiei sociale. La nivelul celorlalte state membre ale Uniunii, convergența modelelor legislative naționale este în prezent limitată: chiar acolo unde emerge o noțiune clară a întreprinderilor sociale, sistemele juridice diferite echilibrează diferit antreprenoriatul și dimensiunea socială și ierarhizează diferit interesele stakeholderilor în structura de guvernanță a organizației.

În ultimii 30 de ani mai multe țări europene au aprobat legi specifice care să reglementeze întreprinderile sociale.

În 2011, Comisia Europeană a transmis un comunicat în care a recunoscut oficial întreprinderea socială și importanța sa în intensificarea coeziunii sociale și a stabilit un număr de politici de sprijin (id.). Întreprinderile sociale iau diverse forme juridice în diferite țări de-a lungul Europei. O examinare a structurilor juridice și legislației într-un număr de țări europene care au adoptat legi naționale care să reglementeze întreprinderi sociale (de exemplu: Belgia, Finlanda, Franța, Italia, Polonia, Portugalia și Marea Britanie) arată că aceste legi abordează probleme comune ca definiția întreprinderii sociale, alocarea activelor; stakeholderii și sistemele de guvernanță; responsabilitatea față de stakeholderii interni și externi.

Aceste legi au abordat în general (sau au eșuat să abordeze) unele chestiuni cheie precum: care este definiția întreprinderii sociale ca distinctă de organizațiile nonprofit? care este distribuția resurselor potrivit metodelor antreprenoriale și potrivit naturii sociale a întreprinderii? cum să identificăm stakeholderii și structura de guvernanță a întreprinderii? cum să stabilim principii și mecanisme de responsabilitate nu numai în interiorul întreprinderii sociale, dar care de asemenea să permită furnizarea de informație suficientă pentru terțe părți

Analiza legislației este importantă în studiul antreprenoriatului social pentru că legislația aduce cu sine oportunități și riscuri specifice. De aceea este necesară o foarte bună cunoaștere a legii organizației administrate. Există o diversitate de situații posibile în care cunoașterea legii evită costuri materiale, de timp, sau aduce oportunități, precum cele care sunt prevăzute în noul cod fiscal pentru întreprinderile sociale prevăzute de legea economiei sociale dar și pentru ceilalți actori ai economiei sociale.

 

Citește tot
14 aug.
0

Motivațiile și scopurile antreprenoriatului social

Întregul antreprenoriat și întreaga activitate economică constă în identificarea unei sau unor nevoi sociale și satisfacerea din ce în ce mai bine a acestora. Prețul maxim oferit pentru un bun de către un cumpărător este contravaloarea subiectivă a satisfacerii uneia (dintre nevoile și dorințele sale. În mod normal, prețul plătit va fi mai mic decât acest maxim – marja de negociere este între cel mai mic preț acceptabil de către ofertant și cel mai ridicat preț pe care cumpărătorul este dispus să îl plătească.

Spre exemplu, în sec. XVIII nu exista posibilitatea de comunicare la distanță altfel decât prin mesageri, ștafete, poștă sau (mai rar) porumbei călători. Această nevoie afecta deopotrivă bogații și săracii. Primul mijloc de comunicare la distanță care nu presupunea deplasarea fizică a cuiva pentru a fi realizată a fost un sistem de telegraf vizual bazat pe turnuri cu brațe care replicau semnale vizuale legând principalele capitale și orașe europene, denumit sistemul Chappe. Acesta era extrem de scump de operat deoarece presupunea angajarea a mii de operatori în fiecare turn aflat la distanță vizuală unul de altul și, în plus, transmitea puțin (entropia per unitatea de timp era foarte scăzută) și nu putea transmite noaptea ori în condiții atmosferice de vizibilitate scăzută (ceață, etc.).

Prima transmisie prin semnale electrice a fost realizată de Samuel F.B. Morse pe 24 mai 1844.

Primele transmisii radio la distanțe din ce în ce mai mari a fost realizate de Gugliemo Marconi între 1892 și 1907, când a avut loc prima transmisie transatlantică.

De atunci și până astăzi, milioane de oameni au trăit din industria telecomunicațiilor. Satisfacerea nevoii lor de venituri a fost același lucru cu și a urmat satisfacerii nevoilor de comunicare la distanță ale celorlalți oameni. Ultimele a fost satisfăcută din ce în ce mai eficient (oferta s-a extins), ajungându-se astfel la prețurile derizorii de astăzi pe care oricine și le poate permite. Atât consumatorii cât și producătorii au avut numai de câștigat dintr-un serviciu de valoare socială inestimabilă.

Citește tot
13 aug.
0

Mijloacele antreprenoriale

Antreprenoriatul social este legat de activitatea antreprenorială cu toate elementele ei (folosirea resurselor în producție, instalarea proceselor de manufacturare, comportament de piață, competiție, viabilitatea financiară etc.), însă extinsă înspre rezolvarea de probleme sociale importante. O întreprindere este considerată socială când este implicată într-o activitate comercială cu un scop social.

Scopurile celor două tipuri de întreprinderi sunt diferite: antreprenoriatul social are explicit și central o misiune socială, în timp ce întreprinderea comercială are ca misiune obținerea profitului. Antreprenoriatul social foloseste principii de afaceri în vederea rezolvării unor probleme sociale. Antreprenoriatul social este activitatea unui antreprenor social, care derulează activităţi generatoare de profit pentru susţinerea unor cauze sociale.Pe lângă organizaţii non-profit, antreprenoriatul social include activităţi care au ca scop obţinerea de profit, cum ar fi bănci pentru dezvoltarea comunităţii și organizaţii ce îmbina elemente specifice sectorului de afaceri şi non-profit ca, de exemplu, adăposturi sociale care desfăşoară contra cost activităţi de recalificare profesionala și oferă locuri de muncă.

Antreprenoriatul social reprezintă o inovație și pentru că termenul profit avea o conotație negativă în mediul ONG. Acum, însă, organizațiile nonprofit adoptă din ce în ce mai mult strategii, concepte și practici din lumea afacerilor.

Organizații în care termeni ca marketing sau consumator aveau conotații negative, acum angajează specialiști în vânzări, își identifică piețele țintă, își segmentează consumatorii și dezvoltă strategii.

Instrumentele dezvoltate în lumea afacerilor sunt adoptate și adaptate de organizațiile non-profit. Pe măsură ce oamenii de afaceri de succes intră în acest domeniu, aducând aici abilitățile și veniturile lor, este de așteptat că această tendință să continue.

Pentru mai mulți cercetători antreprenoriatul înseamnă că se așteaptă o expunere la logica pieței pentru ca cineva să fie considerat antreprenor social. Că aceasta înseamnă sau nu obligația de venit câștigat în proporție de 100% de pe piață, totuși este unul dintre criteriile care par să întrunească consens. De exemplu, în Marea Britanie, potrivit legislației Companiei de Interes Comunitar, 50% din venitul total al întreprinderii sociale trebuie obținut din piață Pentru unii cercetători și decidenți este foarte important venitul câștigat pentru ca o persoană să fie catalogată antreprenor social, în timp ce alții definesc antreprenoriatul social mai restrâns ca întreprinderi economic sustenabile care generează valoare socială, indiferent de unde vin aceste venituri.

Așadar pentru unii teoreticieni, antreprenorii sociali trebuie să obțină venituri prin piață, prin schimburi comerciale, în timp ce pentru alții nu este necesar să fie așa.

Așadar pentru unii teoreticieni, antreprenorii sociali trebuie să obțină venituri prin piață, prin schimburi comerciale, în timp ce pentru alții nu este necesar să fie așa.

Care este justificarea acestei percepții ostile? Justificarea ar fi că există o opoziție, de ordin moral, între profit și scopul social. Cele două s-ar exclude: dacă urmăresc profitul, nu urmăresc scopuri sociale. Mari părți din ambele paradigme ale literaturii antreprenoriatului social vin să contrazică această teză. Profitul obținut în întreprinderea socială prin activitățile de producție și schimb face sustenabilă ajutorarea celorlalți.

Acest profit poate fi și este folosit în mare parte în scopuri sociale. Profitul este compatibil cu ajutorarea semenilor, este o oportunitate socială. Antreprenoriatul social contribuie la schimbarea acestei mentalități ostile profitului în organizațiile nonprofit – am putea numi acest element de inovație ca inovația de finanțare, de accesare a resurselor. Această tendință este una foarte importantă, pentru întreprinderile sociale și mediul nonprofit deopotrivă. Pornind de la principii economice, economia socială poate fi revigorată.

Diminuarea dependenţei de granturi și donații se poate realiza prin dezvoltarea premiselor care permit auto-finanţarea din activităţi proprii.

Odată cu antreprenoriatul social profitul devine dintr-un risc, o oportunitate. Firește, un ONG poate fi creativ în cautarea de donații, de subvenții, în activitatea de fundraising. Însă nu despre o astfel de creativitate este întreprinderea socială. Inovația de care se vorbește cel mai des în literatura antreprenoriatului social ține de activitățile comerciale ale întreprinderii sociale. Oportunitățile detectate de întreprinderile sociale sunt legate de activitățile comerciale. Finanțarea nouă vine din surse comerciale, din activități de producție și schimb. O întreprindere socială este comercială în gradul în care operează ca o afacere în felul cum își achiziționează resursele și distribuie bunurile și serviciile. Trăsăturile cheie ale întreprinderii sociale sunt scopul social combinat cu spiritul antreprenorial din sectorul privat .

Întreprinderile sociale pot fi descrise ca afaceri ghidate de misiune sau întreprinderi care-și măsoară succesul prin realizarea profitului și servirea binelui public.

 

Citește tot
12 aug.
0

Operațiuni de marketing în întreprinderile sociale

 

Pentru o bună utilizare a comunicării sociale, instrumentele de marketing pot fi adaptate. Pârghiile tradiționale ale mixului de marketing pot fi, prin urmare, utilizate în mod eficient pentru a promova mai bine cauzele și serviciile etice cu un background social. În domeniul nonprofit, utilizarea pârghiilor mixului de marketing răspunde în parte unei logici care coincide cu marketingul tradițional al serviciilor, prezentând în parte unele particularități. Acest aspect este valabil la în toate operațiunile de marketing serviciul:

„sistemul de servicii” și, prin urmare, setul de servicii și accesorii principale, care alcătuiesc oferta unei întreprinderi sociale, necesită concentrarea acestora asupra performanței serviciului principal. Prin urmare, este dificil să se depună eforturi pentru creativitate pentru imposibilitatea de a susține povara economică a unui serviciu mai compozit care încearcă să iasă în evidență și, prin urmare, investește în performanța serviciilor auxiliare.

prețul: aceasta este o variabilă critică în furnizarea de întreprinderi sociale, deoarece conturile sunt adesea dificil de realizat.

Calculați prețul făcând referire la criteriul costului integral, de exemplu, ar putea duce la stabilirea unui preț care nu este în concordanță cu posibilitățile economice ale obiectivelor. Și dacă este adevărat că în cazul structurilor întreprinderilor sociale, în unele cazuri va fi posibil să renunțe la marja de profit pe servicii, totuși este adevărat că trebuie făcută o evaluare. O prestare de servicii ar putea duce la pierderi substanțiale sau la schimbarea metodelor de livrare: încercarea de a adapta costurile de plată, resursele financiare o dispoziție în structură, o utilizare mai largă a personalului voluntar, de exemplu, furnizarea unor politici diferite de prețuri în conformitate cu obiectivul și, prin urmare, oferind, la sursa aceluiași serviciu, un preț mai ridicat pentru categoriile mai bogate, care îi permit să fie livrate mai convenabil celorlalți. Verificarea posibilității de a furniza servicii cu o marjă mai mare decât compensarea furnizării altor servicii mai puțin profitabile. În cazul inițiativelor finanțate integral sau parțial de către organismele publice, este adesea fixată o cifră predefinită, care trebuie să servească la remunerarea performanței serviciului individual în funcție de criterii care sunt adesea foarte restrictive. Totuși, în cazul cofinanțării, a organismului public și a utilizatorului unic care se află în acesta, el plătește o taxă, deoarece serviciile se adresează adesea populației grupurilor vulnerabile, prețul va trebui întotdeauna să se ocupe de disponibilitatea utilizatori finali. Prin urmare, în marketingul întreprinderilor sociale, prețul nu este o pârghie pe care să acționeze în mod larg.

Distribuția: logica distribuirii serviciilor și a produselor oferite de o întreprindere socială nu este adesea foarte ușor de gestionat. Aproape întotdeauna întreprinderile sociale funcționează local. Numai în cazul companiilor mai mari este posibilă structurarea politicilor de distribuție a serviciilor și produselor. În alte cazuri, acestea lucrează pe piețele locale și, prin urmare, mulți factori ai politicilor de distribuție nu reușesc.

În această situație, cu toate acestea, este mai ușor să cunoașteți nevoile locale și, prin urmare, să structurați oferta în cel mai bun mod posibil. Folosirea web-ului a adus cu siguranță noi oportunități de expansiune, care constau în găsirea unor forme de implicare și de adaptare din ce în ce mai originale.

Comunicarea: prima funcție pe care comunicarea are loc în sectorul nonprofit este promovarea valorilor sociale, etice și culturale pe care apoi acestea sunt urmărite efectiv prin furnizarea de servicii și produse capabile să aducă un beneficiu real comunității – extinderea socială consens și stimularea dezbaterii. Având în vedere dimensiunea limitată a teritoriului de referință al inițiativelor pe care le prezintă adesea o dimensiune locală. Deși, în ceea ce 18 Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflect doar viziunea autorului iar Comisia nu poate să-și assume responsabilitatea pentru informațiile conținute de aceasta. privește distribuția, politicile locale de comunicare, de obicei, pot ajunge la contexte mult mai mari prin intermediul rețelei web.

 

Citește tot
12 aug.
0

SPECIALIŞTII ÎN ECONOMIA SOCIALĂ

Termenul de specialist în economia socială reuneşte angajaţii implicaţi în toate aspectele dezvoltării economiei sociale, de la asistenţă socială la finanţe şi bănci. Un specialist în economia socială trebuie să aibă o pregatire în primul rând în economie şi management, dar si cunoştinţe de politici publice, în special cu referire la categorii defavorizate, de politică şi administraţie. Rezultă că background-ul pe care se bazează un specialist în economie socială este unul extrem de vast, care trece prin economie, politici publice, programe de finanţare, noţiuni juridice şi administrative, sociologie, legislaţie.

Antreprenorul social – se ocupă de aspectele de business ale întreprinderii sociale, având acceleaşi competenţe ca un antreprenor din oricare alt domeniu. Identifică problemele sociale şi stabileşte tipul de afacere care le poate rezolva. Se preocupă de rentabilitatea afacerii, prin folosirea de metode şi instrumente specifice de analiză. Tot antreprenorul este cel care stabileşte şi menţine relaţiile cu parteneri – precum instituţii sau organizaţii şi care promovează afacerea

Managerul în economia socială – are sarcina de a asigura managementul întreprinderilor de economie socială – stabileşte strategii, politici de urmat, specifice domeniului de activitate, administrează bugetul, propune soluţii de îmbunătăţire a activităţii. Este la curent cu schimbările legislative şi cu noutăţile domeniului.

Evaluează indicatorii realizaţi, organizează programe de pregătire pentru echipa sa de lucru, analizează şi conduce propunerile de proiecte, monitorizează proiectele în implementare, caută soluţii de finanţare pentru proiecte.

Managerul financiar pentru economia socială – este o poziţie de legătură între antreprenor şi manager, fiind necesară o colaborare strânsă între cei trei specialişti. Managerul financiar este direct implicat în realizarea planurilor de finanţare ale studiilor de fezabilitate, în identificarea surselor de finanţare şi accesarea acestora. Se ocupă de analizele financiare ale activităţii, studiază propunerile de investi ii i riscurile ț ș comportate de acestea;

 Consilieri pentru incluziunea socială.

Citește tot
12369