Noutăți

05 mart.
0

Asociatia pentru Inovare Sociala angajeaza specialist comunicare si organizare evenimente în Târgu Mureș

Esti creativ si comunicativ?

 

Iti place sa organizezi evenimente?

 

Avem un job pentru tine:

Asociatia pentru Inovare Sociala angajeaza specialist comunicare si organizare evenimente

 

Vei lucra in Targu Mures si vei contribui la:

• Promovarea acțiunilor organizatiei și monitorizarea aparițiilor în mass-media in conformitate cu strategia de promovare a organizatiei
• Realizarea conceptelor de evenimente derulate in cadrul campaniilor de promovare
• Stabilirea unui calendar al evenimentelor și acțiunilor ce vor avea loc în campanie
• Vei tin elegatura cu partenerii organizatiei noastre, cu furnizorii si vei dezvolta actiuni locale impreuna cu acestia
• Planificarea si desfășurarea evenimentelor prevăzute în campaniilor
• Te vei asigura de atingerea obiectivelor campaniei
• Promovarea online și către stakeholderi a evenimentelor organizate.
• Vei asigura comunicarea externă
• Menținerea comunicarii post-evenment cu participanții și vei face demersurile necesare stabilite pentru implicarea acestora în acțiunile locale
• Asigură comunicarea și diseminarea activităților către partenerii organizației

Esti potrivit pentru acest job daca:

• Ai experienta in organizarea de evenimente
• Esti bun comunicator, scrii corect si iti place sa promovezi evenimente si actiuni in social media
• Esti organizat si proactiv
Veni beneficia de:
1. Salariu atractiv
2. Telefon mobil si laptop
3. Decontarea cheltuielilor de transport

Trimite-ne aplicatia ta la adresa contact@inovare-sociala.ro pana la data de 22.03.2019. Alatura CV-ului doua paragrafe in care sa ne convingi de faptul ca tu esti persoana potrivita pentru acest job.

 

Citește tot
27 feb.
0

Cum sa fii un manager de succes

Managerii au nevoie de training continuu, au nevoie sa isi asculte subordonatii, au nevoie de o minte clara si o viziune care sa le spuna ce obiective si misiuni vor alege sa cucereasca. Au nevoie sa evolueze si sa se adapteze continuu..

A fi un bun manager este esential daca ocupati aceasta functie la locul de munca, dar si in cazul in care aveti si va conduceti propria afacere si chiar si in viata de zi cu zi, este bine sa aveti calitatile unui management sanatosi eficient.

(mai mult…)

Citește tot
20 feb.
0

Tipologia formelor mediului antreprenorial

Economia contemporana prezintă o mare diversitate de întreprinderi şi structuri ale acestora, cu dimensiuni, roluri şi caracteristici mult diversificate. Este deosebit de importantă cunoaşterea diferitelor tipuri de întreprinderi, ale căror par-ticularităţi reclamă abordări diferenţiate din anumite puncte de vedere. Elemente introductive privind antreprenoriatul Necesitatea clasificării întreprinderilor este determinată de mai mulţi factori: – pe această bază se pot efectua analize complexe şi aprofundate privind deze-chilibrele şi disfuncţionalităţile existente la un anumit moment în economie; – aceasta permite identificarea caracteristicilor şi modalităţilor de exercitare a conducerii în întreprindere. Există mai multe criterii de clasificare a întreprinderilor, însă în limitele prezen-tului capitol ne vom rezuma la cele mai principale.

În funcţie de forma de proprietate deosebim:

– întreprinderi de stat;

– întreprinderi private;

– întreprinderi cu proprietate mixtă.

Trăsătura definitorie a întreprinderii stat este faptul că întregul său patrimoniu aparţine statului pe al cărui teritoriu se află. Înfiinţarea şi funcţionarea întreprinderilor de stat depinde în exclusivitate de voinţa factorilor decizionali etatici, potrivit reglementărilor existente în fiecare ţară. Întreprinderile private se caracterizează prin faptul că patrimoniul lor se află în proprietatea uneia sau a mai multor persoane. Este un tip de întreprindere foarte veche, avându-şi rădăcinile în sclavagism. Numărul, diversitatea şi mărimea între-prinderilor private au crescut odată cu dezvoltarea societăţii.

Trăsăturile economice esenţiale ale întreprinderilor private: – iniţiativa constituirii şi funcţionării lor aparţine în totalitate întreprinzătorului; – existenţa unui capital iniţial minim este obligatorie; – independenţa deplină în ceea ce priveşte direcţionarea activităţilor între-prinderii; – asumarea integrală a riscurilor economice şi sociale legate de operaţiile fir-mei etc.

În funcţie de numărul posesorilor de capital, întreprinderile private pot fi indivi-duale şi de grup. Întreprinderea individuală aparţine unei singure persoane. Această formă este caracteristică în special întreprinderilor de dimensiuni mici şi mijlocii. Întreprinderea de grup prezintă drept caracteristică posesiunea asupra patrimoniului său de către cel puţin două persoane, şi poate fi: a) întreprindere familială, al cărei patrimoniu se află în proprietatea membrilor unei familii.

De regulă, aceste întreprinderi sunt mici, membrii familiei posedând integral competenţele privind conducerea tuturor activităţilor. Cel mai adesea membrii familiei nu sunt numai proprietarii întreprinderii, ci şi lucrători efectivi în cadrul acesteia; b) întreprinderea asociativă este înfiinţată prin dorinţa şi participarea în condiţii egale a mai multor persoane, ce desfăşurau anterior activităţi similare în cali-tate de mici producători. Specific este dreptul de proprietate asupra patrimo-niului al mai multor persoane, care prin actul de constituire devin, sub anumite forme, coparticipanţi la conducerea întreprinderii. Fiecare membru are drep-tul, pe lângă salariu, la o parte din venitul final corespunzător cotei-părţi din capital, potrivit unor proceduri stabilite la înfiinţarea întreprinderii;

Elemente introductive privind antreprenoriatul întreprinderea cu proprietate mixtă, al cărei patrimoniu aparţine parţial statului, parţial persoanelor fizice sau juridice private. După natura activităţii se evidenţiază:

 

– întreprinderi agricole;

– întreprinderi industriale;

– întreprinderi de servicii (bănci, asigurări, transport);

– întreprinderi de distribuţie al căror rol este de a pune la dispoziţia clienţilor diferite bunuri de consum.

. În funcţie de obiectul muncii, întreprinderile se împart în extractive şi prelucrătoare. Cele extractive se ocupă cu extracţia obiectelor muncii din natură iar cele prelucrătoare – cu transformarea materiilor prime în produse finite. Primele se caracterizează printr-o dependenţă pronunţată de factorul natură. 4. În raport cu destinaţia economică şi caracterul producţiei finite distingem: – întreprinderi producătoare de mijloace de producţie (grupa A); – întreprinderi producătoare de bunuri de consum (grupa B).

În funcţie de continuitatea procesului tehnologic există: – întreprinderi cu procese tehnologice continue;

– întreprinderi cu procese tehnologice discontinue.

După timpul de lucru în cadrul anului calendaristic deosebim:

– întreprinderi ce funcţionează anul împrejur; – întreprinderi sezoniere. 7. În raport cu nivelul de specializare se poate vorbi de:

– întreprinderi specializate;

– întreprinderi universale;

– întreprinderi mixte.

În funcţie de metoda de organizare a producţiei putem evidenţia: – întreprinderi cu producţia organizată în flux;

– întreprinderi cu producţia organizată pe obiecte;

– întreprinderi cu producţia organizată în unicate.

În funcţie de forma organizatorico-juridică a întreprinderii deosebim:

 

 

 

 

– întreprindere individuală;

– societate în nume colectiv;

– societate în comandită;

– societate pe acţiuni;

– societate cu răspundere limitată;

– cooperativă de producţie;

– cooperativă de întreprinzător;

– întreprindere de arendă;

– întreprindere de stat şi întreprindere municipală.

Citește tot
20 feb.
0

Antreprenoriatul şi creativitatea

Datorita intesificarii globalizarii, presiunea competivitatii a crescut, fapt ce a determinat cresterea productivitatii, prin folosirea de noi tehnologii si inovarea proceselor.

Evolutia tehnologieiei informatiei si de asemenea a comunicatiilor a condus la crearea de noi locuri de munca, noi piete, si de asemenea a revolutionat procesul de productie in mai multe sectoare economice precum; industrial și, în mod deosebit, cel al serviciilor

Creativitatea este capacitatea de a rezolva noi idei şi de a descoperi noi moduri de a privi problemele şi oportunităţile; desemnează capacitatea de a descoperi soluţii noi şi originale, de a inventa metode şi procedee noi, de a formula ipoteze verosimile, de a propune explicaţii inedite. Inovarea este capacitatea de a aplica solutii creative la aceste probleme şi oportunităţi pentru a consolida sau de a îmbogăţi vietile oamenilor.

Spiritul antreprenorial este rezultatul unui, proces sistematic disciplinat de aplicare a creativitatii si inovării la nevoile si oportunitatile de pe piaţă. Probabilitatea de a găsi soluţia unei probleme creşte o dată cu calitatea ideilor pe care le-a suscitat problema respectivă. Fenomenul creativităţii trebuie analizat într-o triplă ipostază: de proces (mecanism psihointelectual care duce la creaţie), ca produs (rezultat materializat al activităţii de creaţie), ca subiect (personalitate creatoare sau organizaţii care creează)

Ca si proces, creativitatea este procesul prin care se focalizează într-o sinergie de factori (economici, sociali, organizatorici) si care se finalizează într-o idee sau produs nou, original cu sau fără utilitate sau valoare socială; se concretizează într-o combinare de elemente cunoscute în cadrul unui nou aranjament sau unei structuri imprevizibile şi originale.

Ca produs  creativitatea desemnează o noutate (creaţie originală cu valoare utilă pentru societate) Produsul creativităţii este cu atât mai valoros cu cât aria de aplicare este mai generală. In legătură cu produsele creaţiei se vehiculează mai mulţi termeni expuşi în figura 1 împreună cu semnificaţiile lor (între aceşti termeni există o diferenţă de nivel şi nu de structură, toţi, se referă însă la modelul creativităţii). Produsul creativităţii este cu atât mai valoros cu cât aria sa de cuprindere este mai largă.

Ca subiect – Creativitatea relevă capacitatea de a descoperi soluţii noi şi originale, de a inventa metode şi procedee noi, de a formula ipoteze verosimile, de a propune explicaţii inedite; creativitatea presupune un ansamblu de aptitudini şi factori comportamentali şi motivaţionali care determină un anumit potenţial creativ (figura 1) şi desemnează capacitatea de a descoperi soluţii noi originale de a inventa metode noi , de formula ipoteze verosimile, a propune aplicaţii inedite. Creativitatea reprezintă o formă de rezolvare a problemelor sub aspectul tipului de probleme pe care le rezolvă; aceasta contribuie la rezolvarea unor probleme noi, vag sau imprecis definite (“rău definite”) spre deosebire de problemele “bine definite” care pot fi rezolvate prin procedee algoritmice. Rezolvarea unei probleme bine definite pe cale obişnuită presupune aplicarea unor cunoştinţe precise, urmând un anumit algoritm; spre deosebire de această situaţie în mod creativ a unei probleme rău-definite face apel la mecanisme mai subtile şi complexe de natură psihologică.

Există numeroase teorii ale creativităţii; sunt prezentate teoriile: asociaţionistă, configuraţionistă, comportamentală, aptitudinală, a bisociaţiei, care menţionează diverse metode şi tehnici menite să favorizeze potenţialul creativ.

Aria cercetărilor în domeniul creativităţii a contribuit la apariţia multor teorii care abordează şi clasifică laturi diverse ale mecanismului creativităţii: rolul înzestrării native a subiecţilor – inteligenţă, gândire logică, imaginaţie, intuiţie, rolul bazei informaţionale şi a tezaurului de cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice; caracterul combinatoriu al demersului creative, relaţia conştient-subconştient, rolul stimulilor şi al motivaţie, etc. Este aproape unanim acceptată ideea că la nivelul individual mecanismele subconştiente sunt decisive în producerea actului creativ. Evident şi ceea ce interesează mai mult ştiinţă economică este faptul că, întotdeauna, potenţialul creativ individual şi prin extrapolare, cel al organizaţiei este influenţat de contextual specific de manifestare a mediului. Oamenii propun modalităţi şi soluţii noi în rezolvarea problemelor, modificări în concepţia produselor, fac descoperiri şi invenţii, inovează sau raţionalizează numai în măsura în care climatul este favorabil. Discuţia asupra creativităţii tehnice, tehnologice şi organizatorice trebuie abordată la nivelul individual (al persoanelor implicate, cercetători, specialişti, consultanţi tehnici, ingineri, manageri, executanţi) sau la nivelul organizaţiei (deopotrivă: primitorul şi deţinătorul, etc).

Separat de efectul potenţator al acestor factori, numeroase lucrări din literatura economică enumeră în mod distinct câteva “frâne” ale creativităţii. In opinia lui F. Simberg, cei mai importanţi factori inhibitori pot fi grupaţi în trei categorii: • perceptuali: îngustarea excesivă a problemei pe un domeniu, nesesizarea unor legături / conexiuni importante, slaba încadrare a fenomenelor în grupele cauze-efecte, ignorarea / neglijarea unor aspecte esenţiale, definirea greşită a problemei.

Citește tot
16 feb.
0

Cine are nevoie de un INTRAPRENOR?

Termenul de intraprenoriat a pătruns relativ recent în activitatea corporatistă din România. El se referă la acei angajaţi care din proprie iniţiativă se ocupă de diferite proiecte în departamentul sau în firma în care lucrează pentru a îmbunătăţi munca sau chiar pentru a ridica profitul. Însă, potrivit consultanţilor, nu există atât de multe companii româneşti care să fi reuşit să implementeze şi să utilizeze acest concept.

Conceptul este familiar pentru organizaţiile multinaţionale care sunt prezente în ţara noastră însă programe de încurajare sunt dezvoltate în afara României, crede Alina Popescu, Reward Information Services Manager în cadrul HayGroup. Pe de altă parte, antreprenorul şi business angel-ul Marius Ghenea cunoaşte corporaţii care sunt familiarizate atât cu termenul, cât şi cu importanţa critică pe care intraprenoriatul o are în dezvoltarea companiilor.

„Inovaţia este, prin excelenţă, un atribut antreprenorial, motiv pentru care dacă o corporaţie vrea să se dezvolte în continuare, având nevoie de inovaţie ca de aer, trebuie să sprijine dezvoltarea antreprenorială în interiorul său. De fapt, antreprenoriatul îmbracă numeroase alte forme: antreprenoriat social, cultural, politic etc. astfel încât, într-un fel, cu toţii suntem antreprenori“, arată el.

Dacă ne uităm la companiile româneşti, acestea sunt, în mare parte, companii de profil antreprenorial, aşa că Marius Ghenea nu crede că există o conştientizare a nevoii de intraprenoriat. Totuşi, şi ele ar putea beneficia de o dezvoltare intraprenorială, pentru că ar reuşi să catalizeze o dezvoltare mult mai rapidă decât cea care poate fi generată de un singur antreprenor sau de echipa antreprenorială propriu-zisă.

Scopul activităţii intraprenoriale din companii este crearea unei culturi „antreprenoriale“ în care fiecare angajat este responsabil pentru succesul companiei, are iniţiative şi îşi asumă răspunderea pentru a le pune în practică. În această cultură, experimentarea este încurajată iar greşelile sunt tolerate spre deosebire de cultura bazată pe ierarhie şi control.

Este util?

Intraprenoriatul este recomandat companiilor care vor să se dezvolte, să crească şi chiar să supravieţuiască. „Modele antreprenoriale de succes din întreaga lume au făcut să pară învechite multe corporaţii, tocmai pentru că modelele antreprenoriale erau bazate pe inovaţie, în timp ce multe modele corporatiste nu reuşesc să stimuleze această inovaţie, în lipsa unei susţineri consistente a intraprenoriatului“, e de părere Marius Ghenea.

Companiile care încurajează intraprenoriatul sunt cele care urmăresc să se desprindă de modelul tradiţional bazat pe control şi să se îndrepte spre un model în care în centrul organizaţiei este plasată inovarea şi asumarea responsabilităţii, remarcă Dragoş Gheban, Managing Partner, Catalyst Solutions. Aşadar, iniţiativa intraprenorială este utilă pentru că sparge blocajele create de rigiditatea specifică unor corporaţii mari şi încurajează inovaţia şi dezvoltarea de noi produse sau servicii.

 

Citește tot
16 feb.
0

Ce spun marii antreprenori despre creativitate  

 

Antreprenorii nu pot supravietui fara inovatie; de-a lungul anilor, creativitatea si-a pierdut insa din insemnatate si a capatat diverse intelesuri. Ai nevoie de un spirit creativ pentru a face bani? Cu siguranta.

Fiecare antreprenor se confrunta, la un moment dat, cu o problema majora. In consecinta, utilizeaza toate metodele traditionale, citite prin carti. Dar ce facem cand acestea nu dau rezultate? Avem nevoie de o sclipire creativa. Umana. Nu-i nimic iesit din comun in legatura cu circuitele creierului nostru, care incearca sa gaseasca noi si noi modalitati de conservare. Iata ce spun 12 antreprenori de prestigiu despre creativitate si puterea de a misca muntii cu ajutorul mintii si a sufletului.

 

  1. Mark Zuckerberg, fondatorul si CEO-ul retelei de socializare Facebook – „Obisnuiam sa scriem ca „trebuie sa ne miscam repede, trebuie sa spargem gheata”. Daca nu spargi gheata, inseamna ca nu te-ai miscat destul de rapid si ramai in urma concurentei. Cred ca antreprenorii trebuie sa invete o chestiune esentiala: este firesc sa inveti din greseli. La sfarsitul zilei, scopul tau principal este sa construiesti ceva, nu sa NU mai faci greseli”.
  2. Lady Gaga, artist – „Cel mai important aspect legat de creativitate este sa iti onorezi creativitatea si sa nu o ignori niciodata sau sa te opui vocii creative. Aseara, stateam in pat si mi-a venit ideea unui outfit; m-am ridicat si l-am desenat pe o hartie, apoi m-am bagat iarasi la somn. Cred ca atunci cand spui „sunt prea obosit, trebuie sa ma duc in pat”, creativitatea te paraseste. Daca te suna Divinitatea, ridica naibii receptorul!”

 

 

  1. Marissa Mayer, VP Google – „Lansam produse in Google Labs si apoi le modificam, le adaptam la piata, le facem extraordinare. Frumusetea experimentelor consta in apropierea de dorintele consumatorilor. Mainstreamul te tine in loc”.

 

 

  1. Seth Godin, autor si antreprenor – „Cum sa lasi frica deoparte, atunci cand inovezi? Frica este acolo, dar trebuie sa gasesti un loc, in care sa o depozitezi”.

 

 

  1. Sheryl Sandberg, COO Facebook – „Mark este cel mai ingrijorat de lipsa schimbarii, lipsa inovatiei, de momentul fatidic in care o companie devine prea mare si inceteaza sa mai fie originala”.

 

 

  1. Jeff Bezos, fondator si CEO Amazon.com – „Daca te gandesti la Goana dupa Aur, o sa fii dezamagit, deoarece a fost cules si ultimul graunte de metal pretios. Partea buna este ca atunci cand inovezi, nu exista un „ultim graunte”. Fiecare lucru nou genereaza doua noi intrebari si doua noi oportunitati”.

 

 

  1. JK Rowling, autoarea seriei Harry Potter – „Imaginatia nu este doar o trasatura unica a omului, ci si motorul inventiei si inovatiei. Avem puterea de a empatiza cu oamenii ale caror experiente nu le-am impartasit niciodata”.

 

 

  1. Ben Silberman, fondatorul Pinterest – „Cred ca oricine face un produs este in acelasi timp bucuros si rusinat de el. Te uiti toata ziua la produsul tau si te intrebi cum ai putea sa il imbunatatesti”.

 

 

  1. David Brooks, jurnalist New York Times – „Radacinile inovatiei nu stau doar in tehnologie. Ele tin si de contextul istoric. Necesita noi modalitati de privire a lucrurilor. Dupa cum spunea si Einstein, nu putem rezolva problemele majore cu aceeasi capacitate a gandirii pe care o aveam cand le-am creat”.

 

 

  1. Ralph Lauren, designer de moda – „La un moment dat, in contextul pasiunii mele pentru masini, am capatat o admiratie nemaipomenita pentru personalitati precum Ettore Bugatti si Enzo Ferrari, David Brown de la Aston Martin si William Lyons de la Jaguar. Acesti oameni au fost conectati spiritual cu masinile pe care le-au construit. Ei reprezentau marcile in sine. Aveau o sensibilitate aparte. Si aceasta sensibilitate extraordinara ii determina pe oameni sa se identifice cu masinile construite de marii designeri auto”.

 

 

  1. David Ogilvy, fostul presedinte al agentiei de publicitate Ogilvy & Mather – „In epoca moderna a antreprenoriatului, este inutil sa fii un mare creator, daca nu vinzi ceea ce creezi. Investitorii nu pot recunoaste o idee buna, daca nu este le este prezentata de un vanzator experimentat.”

 

 

  1. Steve Jobs, fostul CEO al Apple – „Inovatia nu are legatura cu investitiile in R&D (cercetare si dezvoltare). Cand Apple a lansat calculatorul Mac, IBM cheltuia de 100 de ori mai multi bani pe R&D. Nu e vorba de bani. E vorba de oamenii pe care ii ai in echipa, de cum ii conduci si cum fructifici toate aptitudinile lor.”

 

Citește tot
15 feb.
0

Scrierea unui plan de afaceri in 9 puncte importante

Atunci cand este lansat un startup, este foarte importan sa existe o variant simpla a planukui de afaceri, mai ales atunci cand se doreste obtinerea unei finantari.

Mai jos sunt prezentate 9 puncte importante care sunt elementare le tocmirea unui plan de afaceri.

 

I Scopul:

 

Care este elementul care face diferenţa dintre produsul/serviciul tău şi celelalte produse similare din piaţă? Cu ce soluţie vine pentru a rezolva o nevoie din piaţă? Ce schimbare poate face în piaţă acest produs? Ce eşte dispus antreprenorul sa ofere clientilor pentru a  a le câştiga atenţia?

 

II  Nevoia de bani:

 

 

De ce capital estenevoie pentru a lansa firma? Primele luni de viaţă ale unei firme sunt cele mai dificile Problemele legate de cashflow sunt cele mai des întâlnite în rândul startup-urilor, mai ales în cazul firmelor din sectorul B2B, drept urmare ar fi bine să ai un buget asigurat pentru primele 6-12 luni de la lansare.

 

III. Portofoliu de produse şi servicii:

 

Acest punct poate constitui un exerciţiu interesant, având în vedere că pentru a-ţi defini portofoliul de produse, trebuie să înțelegeți nevoile și dorințele potențialilor clienți. Odată indentificate, gândeşte-te ce l-ar motiva pe client să îşi dea banii pe acel produs/serviciu şi să îl folosească.

 

  1. Target:

 

Cui se aderesează produsul? Unde locuiesc aceşti potenţiali utilizatori/cumpărători. Câţi potenţiali clienţi sunt în piaţă (dimensiunea pieţei căreia se adreseaza afacerea)? Cunoaşterea pieţei este extrem de importantă, pentru asta este nevoie sa foloseasca  toate resursele posibile pentru a afla cât mai multe despre acea piaţă.

 

  1. V.Venituri, cheltuieli, pierderi, profit:

O prognoză cât de simplă asupra cashflow-ului pentru primele luni poate fi un instrument important, mai ales daca este nevoie de finanţare, potenţialii invesitori vor să vadă acest detaliu în planul de afaceri – toate cheltuielile (angajaţi, chirie, producţie etc) şi cu cât vei râmăne în mână la final de lună.

 

  1. VIEchipa

Nu doar profilul şi poziţia ocupată în firmă de fiecare angajat (sau director, dacă vorbim de o echipă mai extinsă) ci şi cu ce urmează să se ocupe ei, exact, în cadrul startup-ului, care vor fi sarcinile lor.

 

VII . Competiţie

 

Cine sunt competitorii? Unde sunt ei? Câţi bani cer pe produsele similare? Care este strategia prin care să te diferenţiezi? Câteva lecţii importante: dacă ai o afacere cu bunuri de larg consum, fii cel mai bun în materie de servicii clienţi, dacă ai o afacere de nişă, excelează în dezvoltarea produsului să fii mereu cel mai bun din acea nisă – astfel nu vei fii nevoit să practici politica preţurilor de dumping.

 

VIII .Preţul

 

Unul dintre cele mai importante elemente. Dăcă nu se pune un pret corect pe produsul afacerii respective  toate celelalte puncte nici măcar nu mai contează. Trebuie să se tina cont toate de costurile operaţionale, de prducţie, de marja de profit dorită, amortizarea investiţiei – dar toate astea trebuie privite şi din perspectiva clientului, merită să dea banii respectivi pe un astfel de produs, ce beneficii îi aduce?

 

 

IX Strategii de marketing şi vânzări

 

Câteva paragrafe legate de strategia de marketing şi promovare trebuie incluse în planul de afaceri. Cum vrei să îţi faci cunoscute produsul şi brandul? Unde vrei să te promovezi – în online, offline, TV? Cât vrei să investeşti în aceste strategii.

 

Citește tot
13 feb.
0

MARTISOR MESTESUGIT

 A doua editie a targului de martisor din cadrul proiectului „Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni” se va desfasura anul acesta sub titlul:  „MARTISOR MESTESUGIT” si va avea  loc in data de 28 februarie 2019 in Targu Mures.

Invitam mesterii si artistii din Livezeni sa expuna la acest targ spre deliciul si admiratia muresenilor obiecte de artizanat confectionate prin tehnici traditioanale dar si prin tehnici noi, inedite. Incurajam de asemenea produsele confectionate din materiale reciclate, precum hartie, sticla, metal, plastic, etc.

Admiram bunul gust, armonia cromatica, indemanarea, creativitatea, ingeniozitatea si mai intai de toate MUNCA. Pentru ca orice obiect mestesugit presupune munca, consecventa, determinare, daruire vrem sa sustinem valorile comunitatii din Livezeni, creand oportunitati de afirmare a oamenilor talentati si iscusiti prin aceste evenimente deschise publicului larg.

Anul trecut, au expus la Targul „Martie cu MESTESUG”:

Ida Lengyel – obiecte de artizanat confectionate din deseuri de hartie – tehinca rasucirii hartiei;

Balizs Emoke – obiecte de artizanat confectionate din panusa de porumb – tehnica impletirei panusei;

Mihaela Grama – obiecte de artizanat confectionate din flori naturale presate si uscate – tehnica Oshibana;

Elevi ai Scolii Gimnaziale „Benedek Elek” din Livezeni – efecte de martisor – tehnica decuparii si aplicarii materialelor;

Beneficiarii Fundatiei Crestine Rhema – efecte de martisor si gablonturi – diverse tehnici de arta plastica;

  

Ii asteptam pe mesterii si artistii din Livezeni si nu numai sa se inscrie pentru acest targ dedicat in exclusivitate produselor confectionate manual.

In contextul in care targurile de sezon sunt sufocate de produse de serie achizitionate de comercianti din centrele comerciale periferice, noi dorim sa oferim ocazia mestesugului traditional sa renasca si sa fie apreciat din nou de toti muresenii deopotriva.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește tot
12 feb.
0

Comunitatea din Livezeni

 

1.1.Cadrul general

Comunitatea marginalizată pe care o analizăm este situată în localitatea Livezeni, comuna Livezeni, din județul Mureș. Livezeni, este o comună adiecentă municipiului Târgu Mureş, situată în partea de est a zonei periurbane, la 9 Km de municipiul Tg Mureș. Comuna Livezeni cuprinde patru localităţi componente, respectiv Livezeni (sat reşedinţă de comună), Ivăneşti, Poieniţa şi Sânişor.

Localităţile comunei se află pe terasele pârâului Pocloş şi a afluenţilor acestuia (Şaivari şi Valea Sărată), fiind localizate pe zona relativ plată, de tip „câmpie” din preajma drumului judeţean şi pe zona denivelată şi deluroasă cu împrejurimi alcătuite din livezi de pomi fructiferi şi păduri, amplasate în general pe dealuri. Relaţiile în teritoriu se dezvoltă în lungul drumului judeţean DJ 135 pe directia Tîrgu-Mureş – Miercurea Nirajului. Locuitorii comunei mai au acces la Gara CFR şi autogările din Tîrgu Mureș.

Comuna dispune de școli, sală de sport recent construită, grădinițe, dispensar uman, dispensar veterinar, post de poliție, primărie, cămine culturale, spații comerciale, biserici pentru principalele culte aflate pe teritoriul comunei, complexe de alimentație publică și agrement. Dotările socio-culturale și administrative se găsesc amplasate în zonele centrale, în lungul străzilor principale. Dotările social-culturale precum și instituțiile și serviciile de interes public sunt parțial construite înainte de 1990, renovate în timp, şi doar parţial noi.

1.2. Cadrul demografic – caracteristicile și structura populației.

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a comunei Livezeni a înregistrat un număr 3.266 locuitori. Din aceştia un număr de 2.225 (68,1%) sunt înregistraţi în localitatatea reşedinţă de comună – Livezeni, 472 (14,5%) sunt în satul Ivăneşti, 334 (10,2%) în satul Poieniţa, iar satul Sânişor înregistrează un număr mai redus, 235 locuitori (7,2%).

În intervalul de timp 2011 – 2016, s-au înregistrat câteva modificări importante în structura populației satului Livezeni, pe care le prezentăm succint în continuare, ca apoi să fie analizate pe fiecare secțiune specifică.

Astfel, în primul rând, datorită condiţiilor de accesibilitate, distanţă şi relief, comuna Livezeni a exercitat și exercită în continuare o atracţie destul de mare pentru stabilirea unor familii din Tîrgu- Mureş pe teritoriul comunei, dar și pentru stabilirea unor afaceri, comuna având suficiente rezerve de teren. Astfel, comuna Livezeni a înregistrat valori mari de creştere demografică în urma creării unui fond locativ modern cu dotările edilitare necesare. La nivelul satului Livezeni, a fost creat cartierul Orizont, cu peste 200 de locuințe.

La nivelul întregii comune, faţă de recensământul din anul 1992, populaţia stabilă a crescut cu 1.416 persoane (+76%) iar cea mai importantă creştere o înregistrează satul Livezeni, unde populaţia stabilă practic s- a dublat, de la 1.090 de locuitori în 1992, la 2.225 de locuitori în anul 2011, existând o creştere cu 104,1%. Această evoluţie favorabilă se datorează atât unui spor natural pozitiv al populaţiei, cât şi a unui spor migrator pozitiv.

Mai mult, până la momentul cercetării, iulie 2016, din evidențele administrației publice (liste electorale), rezultă în

continuare o creștere a populației, de aproximativ 2300 de locuitori, din care 1686 persoane adulte cu drept de vot. În plus, o mare diferență față de datele statistice obținute la ultimul referendum, se înregistrează în satul Livezeni, la indicatorul apartenența etnică, a cărei valoare aproape s-a dublat în intervalul oct. 2011 – iul. 2016. În această perioadă, la nivelul satului Livezeni, au avut loc o serie de schimbări demografice, prin migrarea populației din oraș spre sat și prin creșterea populației de etnie rome.

În ultimii ani, satul Livezeni a suferit prin aceste procese demografice înregistrate, o polarizare puternică, crescând atât numărul persoanelor înstărite, stabilite în sat în noul cartier rezidențial Orizont, cât și numărul populației foarte sărace, de etnie romă, care a dus – conform declarațiilor autorităților – la o creștere îngrijorătoare a numărului de locuințe construite fără autorizații și în condiții precare. Populația sosită în ultimii ani este înstărită, cu studii superioare și cu un spor natural scăzut, în timp ce populația de etnie romă, este cu un nivel foarte scăzut de educație, afectate de sărăcie și cu un spor natural crescut. Aceste trăsături socio-demografice influențează major toate celelalte caracteristici ale comunității și, pentru o imagine corectă asupra stării de dezvoltare a localității, trebuie analizate separat.

În totalul populației satului Livezeni, se distinge o comunitate de aproximativ 2075 de locuitori afectați sau aflați în risc de sărăcie, care trăiesc în 447 de gospodării.

1.3 Scurt sondaj al locuitorilor asupra localitatii de resedinta

——–       Ce ii leaga de Livezeni , ce iubesc la Livezeni?

–   locul de nastere, familia, prietenii, locul de munca,

–   este foarte aproape de municipiul Tg Mures

–    in comuna sunt 4 scoli moderne ( cls I- VIII)  unde elevii se pot bucura de  un nivel de educare corespunzatoare

–    exista  si 4 gradinite

–       Exista prestatii medicale ( medic de familie)

  • 1 farmacie

———      Ce cred ca are Livezeniul mai frumos si deosebit fata de alte comune?

  • Pozitia geografica a comunei Livezeni,
  • Majoritatea comunitatii sunt maghiari
  • Aerul este mai curat
  • Comunitatea /vecinii ajuta unul pe altul ( de ex in cazul in care un vecin contruieste )
  • Avantajul fata de alte localitati este ca in maxim 30 min pe jos este posibil sa ajugem in orasul Tg Mures
  • Investitorii / oamenii de afaceri / angajatorii au posibilitatea sa alega dintre multe persoane care sunt fara un loc de munca stabil
  • Exista proiecte in derulare prin care sunt ajutati diferite categorii de beneficiari
  • In primaria comunei Livezeni se pot rezolva diferite cazuri cu promtitudine
  • Taxele si impozitele anuale nu sunt majorate annual
  • Caminele culturale au fost modernizate si ofera un climat placut
  • Comuna este monitorizata prin mai multe camere de supraveghere stadala care ofera comunitatii o siguranta mai buna pentru identificarea eventualilor autori care comit diferite fapte
  • Avem din anul 2018 inagurat o pista de biciclete cu numele Circuitul Comorii care are legatura cu comunele vecine

1.4. Cum raspund livezenii la actiunile initiate in cadrul proiectului „Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni”

  

 

Citește tot
12 feb.
0

Mesterim in LIVEZENI

 „Atelierele „Martie cu MESTESUG” din februarie 2018 organizate de AIS si desfasurate impreuna cu partenerii in cadrul proiectului Livezeni 2020 au avut un impact deosebit asupra participantilor. O mare parte dintre persoanele identificate ca grup tinta al acestui proiect au raspuns cu entuziasm si interes orelor de initiere in diverse tehnici de mestesugarit. Impreuna cu comunitatea mureseana, dar nu numai, ne-am propus sa utilam un atelier mestesugaresc pentru a oferi o sansa in plus pentru aceste persoane defavorizate de a-si intretine familia. Credem in motivatia lor, credem in abilitatile lor, credem in ei si suntem convinsi ca impreuna cu noi toti vor reusi sa duca o viata demna in Livezeni.

 

Campania „Mesterim in Livezeni” 

ATELIERUL MESTESUGARESC care va functiona in Livezeni in cadrul Centrului Social Integrat are nevoie de echipamente si materiale !
Fie, o masina de cusut, un razboi de tesut, un ac, o dalta, material lemnos sau ghemuri de lana le poti aduce, daca iti prisosesc, pentru a dota acest atelier.
Orice fel de donatii conexe cu un ceea ce ar trebui sa fie in interiorul unui atelier se accepta cu bucurie.
Campania este deschisa pana pe 28 februarie 2019 si echipa Asociatiei pentru Inovare Sociala va sta la dispozitie cu orice fel de informatii suplimentare.
Haideti sa facem Livezeniul sa zumzaie de spor!

     

Obiectivul acestui atelier este acelasi ca si cel de anul trecut si anume: reactivarea traditiilor in constiinta muresenilor, initierea tinerilor in arta mestesugului si transformarea Muresului intr-un grup omogen in care conditiile legate de varsta sau apartenenta (etnie, etc) sa nu mai existe. Incurajarea interactiunii dintre locuitorii orasului Targu Mures si cei ai localitatilor invecinate,  iar liantul acesteia sa fie traditiile populare. A fost ales mestesugul traditional pentru ca are si o rezonanta de utilitate pe termen lung si ar trebui sa fie considerat un atuu de pret in portofoliul oricarui locuitor al acestor meleaguri.

Reamintim ca in atelierele desfasurate anul trecut s-au implicat (in regim de voluntariat): mesteri (Balizs Emoke, Ida Lengyel) si artisti (Alexandru Rotar, Mihaela Grama).

Rezultat campaniei „Martie cu MESTESUG”  a fost  desfasurarea a trei ateliere in Targu Mures si a altor doua in Livezeni, unde copii, tineri si persoane mai in varsta au interactionat si au legat prietenii. Copiii si tinerii invitati la ateliere s-au entuziasmat, au descoperit si redescoperit farmecul mestesugului, au invatat sa confectioneze obiecte de artizanat prin tehnici deosebite si au afllat despre indemanarea lor.

Calendarul de desfasurare a atelierelor de anul trecut 13 februarie, 15 februarie (11:00-13:00 )- Atelier Oshibana (tehnica decorarii cu plante naturale presate si uscate – Gimnaziul de Stat “George Cosbuc”, Targu Mures – coordonator doamna Mihaela Grama; 14 februarie (10:00 – 12:00) – Atelier de prelucrare si decorare a sticlei – Colegiul Agricol “Traian Savulescu”, Targu Mures – coordonator domnul Alexandru Rotar; 19 februarie (13:45 – 14:15) – Atelier de confectionare efecte Martisor – Scoala Gimnaziala “Benedek Elek”, Livezeni- coordonator doamna Ibolya Ungur; 21 februarie (13:45 – 14:15) – Atelier de confectionare a obiectelor de artizanat prin tehnica impletirii panusei de porumb – Scoala Gimnaziala” Benedek Elek”, Livezeni- coordonator Balizs Emoke; 21 februarie (13:45 – 14:15) – Atelier de confectionare a obiectelor de decor si utilitate casnica obtinute  din deseuri de hartie – Scoala Gimnaziala “Benedek Elek”, Livezeni- coordonator Ida Lengyel.

In ATELIERUL MESTESUGARESC care va functiona in cadrul Centrului Social Integrat din Livezeni, copiii si adultii din Livezeni ar putea sa desfasoare urmatorele mestesuguri :

Traforaj-  un procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr-o placă subțire de lemn.

  

Arta impletirii panusei de porumb- 

<<Cît priveşte împletitul din „pănuşi” ea devine o ocupaţie mai tîrzie, după apariţia şi dezvoltarea largă a creşterii porumbului. Primele încercări de a face lucrări din foi de porumb au fost jucăriile copiilor, apoi diferite suporturi pentru bucătărie, coşuri de păstrare a grăunţelor, fructelor uscate etc. O materie primă frumoasă şi plastică, ieftină şi ecologic curată, utilizarea căreia ar contribui la dezvoltarea capacităţilor creatoare, la antrenarea muşchilor de la mîini, sînt pănuşile ce îmbracă ştiuleţii de porumb.

Cu toate că vremurile şi moda se schimbă, necesităţile vitale şi estetico-creative ale omului de a comunica şi de a crea frumosul şi utilul rămîn mereu aceleaşi. Pentru satisfacerea lor omul trebuie că posede activităţi practice, frumoase şi rentabile. Pentru a-i ajuta pe doritori să-şi găsească o ocupaţie utilă şi frumoasă, care în perspectivă ar putea să le asigure şi un venit, pentru a le deschide tainele miraculoase ale împletitului din foi de porumb vă informăm că în Moldova avem cîţiva meşteri împletitori în acest domeniu: Natalia Cangea, Viorica Stici, Eleonora Voloşciuc ş. a. Începătorilor pasionaţi de arta populară, le vom oferi sfaturi practice, care sînt trecute prin atelierul de creaţie şi de suflet al pasionatei profesoare de educaţie tehnologică şi meşteriţei populare Eleonora Voloşciuc din Orhei.

Autoarea ne îndrumă pas cu pas cum să cultivăm porumbul şi cum să-l strîngem, cum să selectăm pănuşile şi cum să le păstrăm, cum şi ce să împletim, cum să finisăm obiectul şi să obţinem lucrări de înaltă calitate şi gust estetic. Cu dăruire autoarea oferă tuturor posibilitatea să însuşească arta împletitului din panglici aurii din foi de porumb. Arta împletitului din foi de porumb aflate în preajma dvs. vă va izbăvi de urît, va aduce originalitate, belşug şi sănătate în casă. >>

Lucrările la traforaj sunt asemănătoare celor aplicate în lemn masiv, deoarece și la acestea se folosește material lemnos dar sub forma plăcilor de traforaj, iar pentru prelucrarea lor se apelează și aici la un instrument tăios și anume ferăstrăul de traforaj. Operația principală, prin urmare, la lucrările de traforaj este tăierea care nu se execută cu briceagul, ci cu un instrument adecvat.
Efectuarea lucrărilor presupune scule principale care se găsesc în comerț în truse. Acestea sunt: ferăstrău de traforaj (similar ca formă cu bomfaierul, dar caracterizat printr-o curbură foarte mare a elementului pe care se montează pânza), suport pentru tăiat cu ferăstrăul, menghina necesară la fixarea suportului pe masa de lucru, pila cu trei fețe, burghiul, ciocănelul, sula. În afară de aceste instrumente, mai e nevoie de clei de tâmplărie, culori tempera sau acuarele, o foaie de glaspapir pentru finisarea obiectelor, plus pânze de traforaj cu dinți foarte fini.
Capetele pânzei se fixează în clemele ferăstrăului. Se desfac șuruburile, se așază pânza, apoi se strâng la loc. Pânza trebuie să fie foarte bine întinsă astfel se rupe mult mai ușor. Pânza se așază întotdeauna cu dinții orientați spre afară.
Materialul indicat pentru lucrările de traforaj este placajul cu grosimea de 3-4 mm. Obiectele executate sunt realizate după modele luate din comerț (papetării) sau inventate de fiecare.
Ordinea în care trebuie executate operațiile în lucrările de traforaj este următoarea:
1. Copiezi pe placaj conturul modelului care urmează să fie executat, eventual cu o coală de indigo.
2. Fixezi placajul pe suport cu ajutorul menghinei. Suportul se așază la marginea mesei în așa fel încât capătul crestat să rămână în afara mesei.
3. Decupezi după model. Aceasta este operația de bază în traforaj, la care este bine să ai în vedere următoarele: dacă modelul este complicat și are tăieturi interioare, tai mai întâi toate orificiile și numai după aceea conturul exterior.
Pentru obținerea unui decupaj interior, faci mai întâi – în marginea lui – o gaură cu sula, după care desfaci unul din capetele pânzei ferăstrăului; o introduci în orificiul respectiv, apoi fixezi din nou pânza în cadru având grijă ca ea să fie suficient de întinsă. După terminarea operației, scoți pânza în același fel. Procedezi identic în cazul tuturor celorlalte decupaje interioare.
Tăiatul propriu-zis se face mișcând ferăstrăul în sus și în jos cu o apăsare ușoară. Pânza trebuie să aibă o mișcare perpendiculară pe suprafața placajului, urmând întocmai conturul modelului. Când conturul desenului urmează o cotitură întorci placajul, nu ferăstrăul, iar la cotituri bruște efectuezi mișcări lente cu pânza întorcând placajul cu grijă. Pentru a preveni încălzirea prea puternică a pânzei, ea trebuie răcită din când în când cu o cârpă umezită sau făcând pauze.
4. Ultima etapă este curățirea suprafețelor obiectului. Orificiile mai mici, colțurile,  diferite adâncituri sau ieșituri le cureți cu pila. Întreaga suprafață a modelului o șlefuiești cu bucăți de geam ținute în mână cu o cârpă, apoi cu glaspapir fin pus pe o bucată de lemn.
La obiectele alcătuite din mai multe piese, șlefuirea se face după montarea acestora. Asamblarea pieselor se face prin prinderea pieselor cu ajutorul cuișoarelor, aracet de lemn sau clei de tâmplărie.
La final se dă cu vopsea tempera ori acuarele (caz în care e nevoie de 2 straturi) sau acrilică.
Vă urez multă putere de muncă și idei practice ușor de aplicat în viața de zi cu zi!

Confectionarea diverselor obiecte de uz caznic si artizanat din materiale reciclate, precum, hartie, haine vechi, etc.

  

 

Surse:

https://www.moldovenii.md/md/section/392/content/881

 

 

 

Citește tot
123