Noutăți

    Campania „Minuni de Craciun intr-o cutie de pantofi” cauta MOS CRACIUN! Vrei sa fii Mosu’ cel mult asteptat?

Aduna intr-o cutie de pantofi cateva lucrusoare care le prisosesc copiilor tai, mai adauga un pic de suflet, insufla speranta si miraj de Sarbatoare, apoi inchide cutia, scrie pe capac cui gandesti ca i s-ar potrivi cadoul pregatit (fetita/ baiat; varsta ) si adu darul tau la unul dintre cele doua centre de colectare (Bucuresti, Targu Mures).

Lucrusoare, ghetute, carti, portocale, dulciuri neperisabile, produse de igiena sunt binevenite si anul acesta. In decembrie 2017 impreuna cu asociatii, institututii, organizatii si numeroase persoane fizice am reusit sa strangem peste 200 de cutii care au adus Craciunul si in casele copiilor nevoiasi din Livezeni.

Ne poti contacta la adresa contact@inovare-sociala.ro sau la numarul de telefon 0762 248 195.

Stim ca Mos Craciun exista !

CASA  1

• locuinta ocupa o suprafata de 32,33
• suprafata parcelei 264 mp;
• construita din pamant;
• grosime perete 20 cm;
• acoperita cu tigla
• compusa din 1 camera
• racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria nu beneficiaza de fantana proprie

___________________________________________________________________________________________________________________________________________

CASA 2

• ocupa o suprafata de 67,17 mp;
• suprafata parcelei 369 mp
• construita din pamant;
• grosime perete 30 cm;
• acoperita cu tigla
• compusa din 2 camere si o bucatarie
• racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria beneficiaza de fantana proprie

CASA 3

• ocupa o suprafata de 27,03;
• suprafata parcelei 194 mp
• construita din pamant;
• grosime perete 20 cm;
• acoperita cu tigla
• compusa din 1 camera
• racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria nu beneficiaza de fantana proprie

CASA  4

• ocupa o suprafata de 34,85 mp ;
• suprafata parcelei 135 mp;
• construita din pamant;
• grosime perete 20 cm;
• acoperita cu tigla
• compusa din 1 camera
• racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria nu beneficiaza de fantana proprie

CASA 5

• ocupa o suprafata de 47,61 mp ;
• suprafata parcelei 469 mp;
• este construita din pamant;
• grosime pereti 25 cm;
• este acoperita cu tigla
• este compusa din 2 camere
• este racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria nu beneficiaza de fantana proprie

CASA 6

• ocupa o suprafata de 45,78 mp ;
• suprafata parcelei 351 mp;
• este construita din pamant;
• grosime perete 25 cm;
• este acoperita cu tigla
• este compusa din 1 camera si terasa
• este racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria nu beneficiaza de fantana proprie

CASA 7

• ocupa o suprafata de 59,85 mp ;
• suprafata parcelei 247 mp;
• este construita din pamant;
• grosime perete 30 cm;
• inlatime camere 2,30 m;
• este acoperita cu tigla
• este compusa din 2 camere si  camara
• este racordata la reteaua de curent elecric
• gospodaria nu beneficiaza de fantana proprie

Howard Bowen (1953) este considerat de mulți părintele mișcării RSC. El a scris un articol influent (Bowen, 1953) care definește „responsabilitățile sociale ale oamenilor de afaceri” (aproape nici o femeie nu era în funcții de conducere în acea vreme). Bowen (1953, p. 6) definește responsabilitățile sociale de afaceri din acel moment și anume”obligațiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de a lua acele decizii sau de a urma acele direcții care sunt agreate în termeni de valori obiective de către societatea noastră. „Atenția lui s-a îndreptat în mod precis asupra luării de decizie de către acești manageri și asupra obligațiilor față de societate. Această situație se poate pune în contrast cu RSC de astăzi, care pune accentul pe practicile corporative și instituționale și mai puțin pe luarea de decizie a fiecărui  manager.

Archie Carroll ar putea fi considerat „urmașul” lui Bowen pentru că, mai mult decât orice alt savant, a cercetat RSC de-a lungul întregii vieți. Carroll chiar a mutat accentul de la manageri la corporații, dar tema lui fundamentala era similară cu a lui Bowen, în care acesta a adresat responsabilitățile companiilor societății care se extinde dincolo de orientarea îngustă a acționarilor (Carroll, 1979, 1999). Carroll (1979) descrie patru tipuri de responsabilități sociale de afaceri : economic, juridic, etic și filantropic . Deși această clasificare a fost criticată în ultimii ani, încă mai este tipologia pe care mulți o utilizează în zilele noastre. (Enderle, 2010). În  ultima sa carte, Carroll afirmă rațiunea pentru ca afacerile să adopte politici RSC :

” După analizarea argumentelor pro și contra responsabilității sociale corporatiste, cele mai multe companii îmbrățișează astăzi acest concept, dar insistă asupra conectării aspectelor discreționare ale cetățeniei corporative cu obiectivele și strategia de afaceri” (Carroll, 2009, p. 21). Astfel, directorii continuă să susțină că trebuie să existe un „caz de afaceri” pentru RSC.

În anii 1980 și 1990 cercetători, atât din Statele Unite, cât și din Europa au contribuit la dezvoltarea domeniului de RSC. Inițial, în Europa, accentul a fost pus mai mult pe instituționalizarea eticii de afaceri decât pe RSC (Langlois&Schlegelmilch, 1990; Robertson& Schlegelmilch,1993) și, ca o dezbatere separată, asupra protecției mediului și a sustenabilității (Balderjahn, 1988). Abia mai târziu, atât responsabilitatea socială a corporațiilor, cât și preocupările legate de mediu au fuzionat într-o înțelegere mai holistică a RSC, care a inclus etica de mediu, dar și cea corporativă (Schlegelmilch, 1994).

În comparație cu SUA, discuția holistică a problemelor RSC în Europa a avut loc mai târziu. O posibilă justificare poate consta în sistemele tradițional puternice de securitate socială din Europa și ancorarea juridică a responsabilității economice în corporațiile europene. Cu toate acestea, recent, rolul de RSC a fost consolidat,  s-a trecut de la guverne la corporații, iar o tendință este atribuită globalizării și în special unei piețe de capital insuficient reglementate (Rothkopf, 2012; Wühle, 2007).

Într-o analiză a celor mai multe definiții ale RSC, Matten și Moon (2008) sugerează că lipsa unei definiții comune a RSC este de așteptat, deoarece (a) CSR este un termen generic folosit pentru multe concepte în relație și (b) CSR evoluează în mod natural în timp ce valorile se schimbă. Astfel, RSC poate fi considerat un concept subiectiv de la sine înțeles. Cu toate acestea, la baza ei, RSC „reflectă imperativele sociale și consecințele sociale ale succesului în afaceri. Astfel, RSC (și sinonimele sale) este formată în mod empiric din politicile și practicile clar formulate și comunicate ale corporațiilor care reflectă responsabilitatea în afaceri pentru întregul mediu societal „(Matten și Moon, 2008, p. 405).

Relevața conceptului RSC

Cercetările ce se adresează RSC și potențialul acestui concept de a integra în scopul unei dezvoltări durabile angajații, sunt relative puține, de aceea propun o analiză riguroasă prin intermediul acestui studiu. Așa cum Sir Richard Branson, CEO al companiei Virgin Group, ar spune „a company’s employees are its greatest asset”, și luând ca punct de referință criza economică, putem analiza stadiile de implementare ale RSC, astfel se poate observa clar responsabilitatea organizațiilor prin intermediul efectelor iresponsabilității, exemplu în acest sens fiind Madoff și Lehman Brothers (Rob Cameron 2009).
Chiar dacă situația economică actuală pune o presiune constantă asupra RSC prin reducere costurilor (Stefan Crets 2011) iar cele mai multe organizații adoptă o gândire tip „cash-thinking” ce presupune obiective pe termen scurt, totuși criza economică reprezintă în aceeași măsură și o sursă de oportunități, deoarece sistemul este dereglat și criza economică ne ajută prin a ne pune întrebări importante (Mark Lee 2009) prin investiția pe termen lung în RSC ceea ce poate reprezinta un avantaj competitiv.
Prin urmare, necesitatea reconstrucției sistemului actual și insuccesul vechilor strategii ale organizațiilor, importanța acestui studiu rezidă în faptul că RSC poate reprezenta o nouă strategie pe termen lung, un nou nucleu al afacerilor care să înlocuiească motivația profitului, și care să se bazeze pe valoarea umană, respectiv responsabilitatea organizațiilor față de angajați și societate. De asemenea, poate fi folosit și în alte domenii de cercetare deoarece deoarece subiectul ales îmbină atât ramura managementului (RSC) cât și sfera psihologiei (implicarea angajaților).
Utilizarea acestei strategii, care are la bază principiile: „tripple bottom line” și „shared value”, are ca rezultate nu numai creșterea productivității muncii (practic obiectivele angajaților se identifică cu cele ale organizației), ci și creșterea economică în raport cu progresul social.

SCOPUL

Campania „GHIOZDANUL PLIN” are ca scop sprijinirea celor 295 de copii afectați de sărăcie extremă și marginalizare din comunitatea Livezeni pentru a avea acces la școală, în anul școlar 2018-2019, prin donarea de rechizite, materiale educative, hainuțe, uniforme școlare, încălțăminte.

Astfel, prin această campanie, ne propunem strângerea a cel puțin 295 de pachete care conțin articole de îmbrăcăminte și rechizite.

PERIOADA SI LOCUL DESFASURARII

Campania va fi derulata in perioada 29 august – 1 octombrie, iar punctele de colectare vor fi in Livezeni, Targu Mures si Bucuresti.

Donatiile se vor inregistra in baza unor procese verbale de predare-primire.

Vom comunica pe pagina de facebook  adresele punctelor de colectare si numerele de telefon la care veti putea primi informatii cu privire la campanie.

FORMA DONATIILOR

Donațiile pot fi făcute astfel:

1. în bani:
   • pentru achiziționarea unor rechizite în cantitate mare de către școală pentru acești copii
   • pentru achiziționarea de obiecte de îmbrăcăminte de către părinți (cu aducerea dovezii de plată)
2. în bunuri: rechizite, materiale educaționale
   • donațiile vor fi realizate în ambalaje deschise, pentru centralizarea lor
   • donațiile vor fi apoi organizate în seturi pe vărste / clase.

URMARESTE-NE PE FACEBOOK!!!

• Incepand cu prima decada a lunii septembrie vei putea urmari un mini-serial din viata reala a oamenilor din Livezeni; protagonistii vor fi chiar familiile, respectiv copiii care asteapta sa se intoarca la scoala.
• Tot aici poti urmari date referitoare la punctele de colectare, statusul campaniei si poti solicita diverse informatii

REZULTATELE CAMPANIILOR PRECEDENTE

• peste 300 de cadouri oferite in prag de sarbatori copiilor din Livezeni in urma derularii campaniei „The Shoebox Christmas”
• 6 ateliere de mestesugarit in Livezeni si Targu Mures, la care peste 200 de copii si adulti s-au adunat sa deprinda de la artisti si mestesugari – voluntari- tehnici traditionale de artizanat
• 50 de rucsace oferite tinerilor si copiilor din Centrul Asociatiei Diakoniewerk, respectiv din Centrului Sf Ana – Sibiu prin sponsorizarea oferita din partea Decathlon Romania- Sibiu

Printre obiectivele proiectului „Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni” se enumera si imbunatatirea conditiilor de locuire pt 150 de familii care traiesc in conditii precare, afectate sau aflate in risc de saracie si excluziune sociala, din comunitatea marginalizata a comunei Livezeni.

Campania „150 de proiecte de reabilitare pentru Livezeni” face parte din Programul de voluntariat „Construim viitorul”.

In cadrul acestui program vor fi atrasi catre comunitate voluntari care sa ajute la reabilitarea si igienizarea locuintelor din cadrul comunitatii.

In conformitate cu analiza preliminara efectuata in comunitate au fost identificate urmatoarele tipuri de nevoi, in ceea ce priveste, conditiile de locuit, astfel:

• reabilitarea a 50 de locuinte (extinderea celor supra-aglomerate cu o camera, repararea acoperisurilor, realizarea de bai si bucatarii);
• igienizarea a 100 de locuinte;
• amenajarea cu sisteme de incalzire pe timp de iarna a 20 de case care nu au incalzire;
• sisteme de alimentare cu apa – fantana –10 gospodarii.

BENEFICII PENTRU VOLUNTARI

1. Ai oportunitatea sa iti adaugi o lucrare provocatoare in portofoliu contribuind in acelasi timp la reabilitarea uneia dintre cele 150 case ale unei familii ce se afla in situatie de saracie extrema in comuna Livezeni
2. Proiectul tau intra in concursul “Construim Viitorul in Livezeni”. Cele mai fezabile proiecte vor fi implementate in comunitatea marginalizata din comuna Livezeni. Fiecare camin care va fi reabilitat folosind unul dintre proiectele incluse in concurs va fi identificat printr-o placa ce va contine numele arhitectului/proiectantului/constructorului si sursa de finantare.
3. Proiectul tau va fi expus in cadrul evenimentelor organizate in cadrul proiectului „Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni”, evenimente ce beneficiaza de mediatizare intensa in mass media – presa scrisa, radio/tv si social media
4. Proiectul tau va intra in galeria proiectelor “Construim Viitorul in Livezeni”, care va fi disponibila pe websiteul vector-mures.ro  si va fi promovat (prin email, website, newsletter) in cadrul comunitatii Vector Mures (peste 50 organizatii si companii din regiunea Centru pana in 2021 vor face parte din comunitatea Vector Mures)
5. Te vom inscrie automat in concursul „Voluntarul Anului” in urma caruia poti castiga unul din cele 10 premii a cate 2000 lei.
6. Iti oferim inclusiv un contract de voluntariat / stagiu de practica / adeverinta de practica / scrisoare de recomandare personalizata si adresata unui profesor / decan / potential angajator in care sa prezentam importanta proiectului tau si modul in care a solutionat o nevoie concreta a unei familii din comuna Livezeni (la alegerea ta) pentru a recunoaste si formaliza implicarea ta si aportul pe care il aduce proiectul tau la schimbarea situatiei locative a familiilor sarace din comuna Livezeni.

Campania „150 de proiecte de reabilitare pentru Livezeni” a fost lansata in scopul identificarii de voluntari dispusi sa asigure o prima etapa in programul de reabilitare de locuinte.

Apelul este lansat catre toti studentii facultatilor de arhitectura, constructii, inginerie care doresc sa se afirme. Le propunem un debut care sa-i ajute sa aseze prima caramida in cariera lor. Proiectul de integrare sociala si de dezvoltare pe care il derulam in Livezeni este unul dintre cele mai ample si complexe proiecte, programul „Construim Viitorul” acoperind sectiunea  cea mai importanta a proiectului, acesta fiind dedicat reabilitarii locuintelor.

IMPLICAREA VOLUNTARILOR

Ce implica activitatea voluntarilor inscrisi in Campanie:

• Receptionarea si analiza situatiei si lipsurilor gospodariei respective raportata de noi (vezi cazurile de mai sus)
• Propunerea unui plan de fezabilitate – gasirea a unei solutii optime in privinta:
  • eficientizarii spatiului util deja existent prin igienizarea/ renovarea/ repararea acestuia
    • Necesarul de materiale, unelte si utilaje
      •  volumul materialelor necesare, gradul de calitate al lor,  pretul estimat/ recomandat in baza unor studii de piata;
      • volumul de unelte manuale sau mecanizate, gradul de calitate al acestora si  pretul estimat/ recomandat  in baza unor studii de piata;
      • utilaje destinat reabilitarii/ renovarii – pret estimat/ recomandat de inchiriere/ achizitionare  in baza unor studii de piata si gradul de calitate recomandat al acestora;
    • Forta de munca – pret estimat raportat la piata;
    • Timp estimat reabilitarii – structrat pe etape de lucru, zile alocate, numar de persoane (forta de munca implicata);
  • Extinderea spatiului util – construirea unei camere/ unor camere suplimentare in cazul in care cel prezent este insuficient;
    • Necesarul de materiale, unelte si utilaje
      •  volumul materialelor necesare, gradul de calitate al lor,  pretul estimat/ recomandat in baza unor studii de piata;
      • volumul de unelte manuale sau mecanizate, gradul de calitate al acestora si  pretul estimat/ recomandat  in baza unor studii de piata;
      • utilaje destinat reabilitarii/ renovarii – pret estimat/ recomandat de inchiriere/ achizitionare  in baza unor studii de piata si gradul de calitate recomandat al acestora;
    • Forta de munca – pret estimat raportat la piata;
    • Timp estimat reabilitarii – structrat pe etape de lucru, zile alocate, numar de persoane (forta de munca implicata);
• Plan locuinta actual ;
• Plan locuinta – propunere construire camere suplimentare/ anexe

• Coordonarea/ Dispozitia de a fi consultat in timpul activitatiii de reabilitare;

In planul locuintei se va avea in vedere si includerea unui traseu al retelei de alimentare cu apa/ canalizare/ curent electric ; sa fie avut in vedere un spatiu pentru pentru hidrofor/ sistemul de instalatii/ fosa septica ;

In planul de reabilitare se prevede si punerea la punct a sistemului de incalzire, locuintele urmand sa fie dotate cu centrale termice pe peleti; sa fie luat in vedere acest aspect, fiindu-i alocat acestui sistem spatiul necesar, acoperisul/ peretele sa fie prevazut cu cosuri/ tubulaturi de evacuare a fumului;

(mai mult…)

De cele mai multe  ori intreprinderile  mici  aflate la inceput  de drum, intmapina greutati  financiare  pe parcusul  demarajului  ~i a cresterii  extensive.

Pentru  0 afacere  mica,  reprezinta  0 importanta  deosebita  ajutorul  financiar  extern, serviciile de identificare  a prtenerilor  si de stabilire  a relatiilor.  De asemenea  si asigurarea  echlibrului necesar  intre datorii  si capitalul  financiar.

Primele  facilitatii  fiscale  care s-au acordat  intreprinderilor   mici in SUA au fost in ’70.

In anul  1978 sunt aprobate  cote reduse  ale impozitelor  pe proprietate  pentru intreprinderile   mici  cu un venit anual care nu de-paseste   100 mii dolari.  In anul   1981 din benefciul  impozabil  este exclusa  partea destinata  pentru  cercetarile  stiintifce.  Din anul   1986 au fost diferentiate   cotele de impozitare  a benefciului.

Pentru un benefciu  de pana la 50 mii dolari cota de impozitare  constituie  pana la 15%, de la 50 la 75 mii –  25%, peste 75 mii de dolari-34%. Pentru  intreprinderile mici, cotele erau reduse  si constituiau intre 15 si 28%. O metoda  destul  de efcienta  de stimulare  a micilor  afaceri  este sistemul contractelor de stat.

In Franta   se  of era frmelor  mici imprumuturi  de stat pentru  investiile  capitale, precum  si imprumuturi   pe termen  lung. Pe parcursul  primilor  3 ani de functionare  a intreprinderilor   mici, iar in unele cazuri si in urmatorii  doi ani sunt prevazute  facilitatii impozitare.  Pe parcursul  a 5 ani nu se impoziteaza   mijloacele  care pot fi pierdute.

               Pentru o companie  a fi responsabila  social nu inseamna  doar a indeplini  obligatiile legale  aplicabile  in domeniu  propriu  de activitate,  ci sa si mergi mai departe,  investind  mai mu1t in capitalul  uman, in mediu si in relatiile  cu grupurile  interesate  –  fumizori,  parteneri, clienti.

              Experientele  cu investitiile  facute in tehnologii  responsabile  fata de mediiu  si practici de management  si afaceri care au mers dincolo  de simpla respectare  a Iegilor, au aratat ca due la cresterea  competititvitatii   si au un impact direct asupra productivitatii   companie. Totusi,  responsabilitatea   social a a companiilor  nu trebuie vazuta ca un substitut  al legislatiei  si reglementarilor   privind  drepturile  sociale sau standardele  de mediu, dar va include dezvoltarea  unei legislatii,  adaptate  acestui nou concept.

In tarile in care astfel de legislatie  si reglementari  nu exista,  eforturile  trebuie  sa se concentreze  in dezvoltarea unui cadru legal si de reglementari   care sa defineasca  bazele  si actorii implicati  in promovarea  si aplicarea conceptului  de CSR, pentru  ca aceste practici  sa se poata dezvolta.  In timp ce conceptul  de CSR este promovat pana in prezent  de marile  companii  multinationale,   in general,  el este relevant  si benefic  pentru  to ate companiile,  din orice sector de activitate  si de orice marime.  Anumite  IMM-uri  (SMEs)  deja si-au asumat acest concept,  in special prin implicarea  in comunitatile  iin care activeaza.  Cooperativele  de productie  si alte sisteme participative   sau alte forme ale economiei  sociale integreaza  in mod structural  interesele membrilor  si alecomunitatilor   si indeplinesc  majoritatea  cerintelor  de responsabilitate sociala.  In Comunicatul  mentionat  (347 / 2002),  Comisia  Europeana  prezinta  Strategia. Europeana  in domeniul  responsabilitatii   sociale a intreprinderilor  (RSI).

RSI reprezinta  integrarea   voluntara   de  catre  intreprinderi    a  obiectivelor    sociale   S1   de  mediu   In activitatile    lor  comerciale   si  in  relatiile   lor  cu  partile   interesate.   Comisia   subliniaza   ca programele  de RSI contribuie  la dezvoltarea  durabila  a Uniunii  Europene  (UE). In   plus,    acestea    au   un   impact    pozitiv  asupra  gestionarii    si   competitivitatii intreprinderilor,   luand in considerare  in special:

• globalizarea    comertului,    ceea   ce   inseamna    ca   intreprinderile    au   activitati    si responsabilitati   in        strainatate,  inclusiv  in tarile in curs de dezvoltare  sau sarace;
• sensibilizarea   consumatorilor   cu privire  la imaginea  si reputatia  intreprinderilor;
• luarea  in considerare  a activitatilor  de RSI de catre institutiile  financiare  si investitori,  pentru  evaluarea        factorilor  de rise si a succesului  intreprinderilor;
• posibilitatea   de a folosi activitatile  de RSI pentru a dezvolta  competentele lucratorilor.

Principiile  strategiei  europene  Strategia  de promovare  a RSI propusa  de Comisie se bazeaza  pe un set de principii;

• caracterul  voluntar,  transparent  si credibil  al activitatilor  de RSI;
• identificarea   domeniilor  in care actiunea  europeana  aduce 0 valoare  adaugata;
• echilibrul  intre actiunile  desfasurate  in domeniile  economic,  social, de mediu  si cele privind  interesele          consumatorilor
• luarea  in considerare  a nevoilor  specifice  ale intreprinderilor   mici si mijlocii  (IMM);
• respectarea   acordurilor  si instrumentelor   intemationale   (in special pe cele ale Organizatiei   Intemationale  a Muncii –  OIM/  ILO si ale Organizatiei  pentru  Cooperare  si Dezvoltare  Economics   – OECD)

Actiunile-cheie   ale strategiei  europene  In primul rand, Comisia  incurajeaza   dezvoltarea  cunostintelor   cu privire la impactul  RSI asupra performantelor   economice  ale intreprinderilor.   Aceasta propune,  de asemenea,  sa se lanseze studii,  activitati  de sensibilizare  si de diseminare  a infonnatiei.  Schimburile  de bune practici intre intreprinderi  si intre statele membre  trebuie,  de asemenea,  sa fie incurajate  prin crearea de retele  si prin coordonarea  actorilor.

Capacitatlie  intreprinderilor  trebuie  sa fie sprijinite,  in special prin folosirea finantarilor  europene  pentru formarea  profesionala  a lucratorilor.  In plus, principiile  RSI (CSR) trebuie  sa fie integrate  In programele  de formare  in gestionarea  (managementul) afacerilor.  Capacitatea  de actiune a IMM-urilor  trebuie  consolidata, tinand  cont de specificitatile   lor si de resursele  lor limitate.  Comisia  incurajeaza,  prin urmare,  schimbul  si diseminarea  de bune practici  intre asociatiile  de IMM-uri,  cooperarea  intre  intreprinderile mari si cele mici  si actiunile  de sensibilizare.  Transparenta  practicilor  si instrumentelor  de RSI trebuie  sa fie garantata.

Astfel  Comisia  incurajeaza  adoptarea  de:

• coduri  de  conduita   (privind  drepturile   lucratorilor,   drepturile   omului,   protectia   mediului etc.);
• standarde  de gestionare  (pentru  a integra  aspectele  sociale  si de mediu  in activitatile  de zi cu zi ale                intreprinderilor);
• instrumente  pentru masurarea  performantei  (cum ar fi rapoartele  interne  de evaluare);
• etichete  si etichetarea  produselor;
• -standarde  privind  investitiile  responsabile  din punct  de vedere social (IRS), pentru a directiona  investitorii  catre intreprinderile  care tin cont de rezultatele  lor de RSI.

Crearea unui forum european  poate  aduce beneficii  tuturor partilor  implicate  in activitatile  de RSI. Acesta trebuie  sa fie, intr-adevar,  un spatiu consacrat  schimbului  de experienta,  cooperarii  si identificarii  domeniilor  in care actiunea  europeana  este necesara.  Comisia  invita forumul  sa se ocupe  in principal  de:

• legatura  dintre RSI si competitivitatea   intreprinderilor;
• contributia  RSI la dezvoltarea  durabila,  inclusiv  in tarile terte;
• problemele  specifice  IMM-urilor;
• eficienta  codurilor  de conduita  existente
• orientarile  si criteriile  comune  de evaluare  a activitatilor  de RSI;
• programele  de etichetare;
• diseminarea   de infonnatii   cu privire  la politicile  de investitii  responsabile   din punct de vedere social

In cele din urma, Comisia  Europeana  propune  integrarea  obiectivelor  de RSI in ansamblul  politicilor  europene. Intr-adevar,  in conformitate  cu Strategia  sa in favoarea dezvoltarii  durabile,  UE s-a angajat  sa integreze  in politicile  sale consideratii  de ordin economic,  social si de mediu.

Se spune ca antreprenoriatul se invata. Insa oare avem nevoie si de abilitati innascute? Parerea mea este ca unele trasaturi provin din primele experiente de viata si au o influenta consistenta asupra noastra ca viitori antreprenori, iar altele (cum sunt cunostintele) se invata ulterior. Imi aduc aminte de renumitul specialist in comunicare nonverbala, Allan Pease, care declarase intr-un interviu pentru Nonverbal Magazine ca el a fost luat de tatal sau care era vanzator la intalnirile cu clientii de cand avea 5 ani. Imagineaza-ti ce experiente timpurii si-au pus amprenta asupra carierei sale viitoare.

Un exemplu este dat de fondatorul imperiului Matshusita, care a fost trimis sa invete ce este munca de la varsta de 9 ani. Dupa ce a lucrat mai multi ani ca invatacel, a inceput sa creeze si sa inoveze creand un adevarat imperiu. Poate ti se pare ca sunt exemple extreme, insa cu siguranta un stil de gandire care este orientat pe adaptabilitate si un spirit pozitiv se invata din copilarie. Asa cum spuneam factorul genetic si experientele timpurii sunt importante, insa si cunostintele tehnice si financiare joaca un rol esential in viitorul antreprenorului, pentru ca pe baza lor isi poate construi succesul.

Benjamin Franklin scria la un moment dat: “Valorizezi viata? Daca da, atunci nu pierde timpul, pentru ca viata este facuta din timp”. De aceea indemnul meu cu acest articol este sa te determin sa-ti descoperi talentul de antreprenor. Din experienta mea de pana acum este rolul in care m-am simtit cel mai bine in pielea mea si cel care m-a ajutat sa evoluez la parametrii nebanuiti pana acum. Cred ca succesul ca antreprenor se planifica si se obtine cu pasi mici, cu perseverenta, curiozitate si inteligenta. Si te provoc: Ai talent de antreprenor?

Ca sa raspunzi la aceasta intrebare, ia o foaie de hartie sau printeaza aceast articol si pune-ti mintea la contributie:

1. Ce iti place cel mai mult sa faci? Adica, daca ti s-ar da suma de 10.000 de euro ce tip de “munca” ai face?
2. Care este tipul de afacere ideala pe care l-ai face daca ai avea tot ce iti trebuie?
3. Daca ai avea tot timpul din lume, ce ai face cu el? In ce l-ai investi?
4. Care sunt abilitatile tale care te fac unic pe aceasta lume?
5. Care sunt lucrurile pe care tu le faci cu atata usurinta, incat altcineva nu te-ar putea intrece?
6. Ce activitati faci cel mai des care iti dau cea mai mare implinire personala si profesionala?
7. In ce domeniu ai avut pana acum cele mai bune rezultate?

Raspunde la aceste intrebari si pe baza informatiilor pe care le afli despre tine, intocmeste o lista cu 20 de lucruri care it plac si care iti aduc implinire. Elimina din aceasta lista pe rand pana cand pastrezi pe lista 5 lucruri care iti aduc cea mai mare satisfactie. Sa spunem de exemplu ca esti 1)organizat, 2) iti place sa calatoresti, 3) sa citesti literatura motivationala, 4) sa stai printre oameni si 5) sa tranferi celorlalti din experienta ta.

Indiferent ce ai pe lista celor 5 lucruri, sunt tocmai ceea ce deriva din educatia ta, experientele tale, interesele tale, valorile tale personale si chiar indraznesc sa spun din principiile tale de viata. Ele exprima unicitatea ta si asa cum spunea un speaker celebru “Trebuie sa fii TU pentru ca toate celelalte roluri au fost deja luate!”.

Acum este momentul claritatii: daca ai sau nu ai talent de antreprenor. Poate da, poate nu. Pentru a fi absolut sigur ca ai stofa de antreprenor te invit sa iti imaginezi unde te vezi in urmatorii 3 sau 5 ani.  Acum este momentul in care poti sa visezi cu ochii deschisi. Cei mai multi antreprenori de succes asta au facut: si-au imaginat unde vor sa ajunga. Si au ajuns acolo prin perseverenta, curiozitate si inteligenta, setare mentala pozitiva si multa vointa. Intreba-te: Cu ce fel de oameni vreau sa lucrez in afacerea mea? Ce nivel de responsabilitate imi asum? Ce suma de bani vreau sa castig si in cat timp? In ce tara mi-as dori sa imi dezvolt afacerea mea?

Fii sincer cu tine. Apoi uita-te la oamenii care sunt deja antreprenori si ii admiri. Ce calitati admiri la ei? Ce schimbari ar trebui sa faci tu astfel incat sa fii ca ei? Ideea este simpla si vreau sa o retii: tot ceea ce altii au facut inaintea ta, inseamna ca poti face si tu. Totul pleaca de la o alegere: alegerea ta de a fi  antreprenor!

Jim Rohn o spunea foarte bine: “Fiecare dintre noi trebuie sa suferim de una din cele doua dureri: durerea disciplinei sau durerea regretului. Disciplina cantareste grame, regretele cantaresc tone!”. Sper ca aceasta pledoarie sa te puna pe ganduri si sa faci alegerea cea mai buna pentru tine!

Schimb de experienta la Sibiu

 initiat in cadrul Platformei VECTOR Mures

Expertii implicati in derularea proiectului “Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni”, oficialitatile locale ale acestei comune, aderentii Platformei VECTOR Mures, precum si numerosi stakeholderi din regiunea Centru se intrunesc la Sibiu in cadrul unui schimb de experienta gazduit de doua Centre sociale din acest judet.

Acesta este un prim eveniment din seria celor 5 schimburi de experienta planificate in cadrul proiectului si este programat sa aiba loc luni, 16 iulie 2018. Tema acestuia va fi: “Functionarea sustenabila a Centrelor sociale integrate”. Desfasurarea este facilitata de doua entitati locale, care au reusit sa se faca cunoscute si apreciate prin profesionalism si implicare : DGASPC Sibiu si Asociatia Diakoniewerk International.

Membrii delegatiei vor lua parte la expunerea de bune practici, care va fi sustinuta de catre Doamna Mirela Lupu – Sef Centru de primire in regim de urgenta pentru victimele violentei domestice “Sf Ana”, din cadrul DGASPC Sibiu, respectiv de catre Doamna Cosmina Stancu, din cadrul  Asociatiei Diakoniewerk International, coordonator – asistent social al Centrului ocupational pentru persoane cu dizabilitati Sibiu.

Locatiile care vor fi vizitate de membrii delegatiei sunt:

• Centrul (de zi) ocupational pentru persoane cu dizabilitati Sibiu (destinat persoanelor adulte cu  dizabilitati psihice- mintale, fizice, asociate) – Asociaţia Diakoniewerk Internaţional
• Centrul de primire in regim de urgenta pentru victimele violentei domestice “Sf. Ana”– DGASPC Sibiu.

Prima vizita va incepe la ora 10:00, iar cea de-a doua vizita se va incheia la ora 15:00, in pauza dintre cele doua vizite, gazdele si membrii delegatiei urmand sa fie invitati la o degajare in cadrul unui networking lunch, unde formalitatile si protocolul vor fi inlocuite de sociabilitate, transparenta si prietenie.

In cadrul acestui schimb de experienta:

• vor fi expuse strategiile de functionare sustenabila, respectiv metodele de comunicare si consiliere folosite;
• se vor putea adresa intrebari pertinente cu privire la rezultatele deosebite obtinute de catre aceste Centre;
• se vor schimba idei si se vor crea interconexiuni;
• se vor putea cunoaste oameni carora li s-au schimbat vietile datorita acestor Centre;

Fiecare organizatie, institutie, entitate de orice fel ar fi aceasta, a dezvoltat pe parcursul functionarii ei, diverse strategii, metode, concepte care s-au dovedit a fi extrem de importante in atingerea obiectivelor.

Cele 5 schimburi de experienta isi propun sa gaseasca toate piesele de puzzle pentru o comunitate mai inchegata, mai informata, mai capabila, mai evoluata.

Temele abordate la urmatoarele 4 schimburi de experienta vor fi:

• Modele educationale de succes pentru grupuri vulnerabile si comunitati marginalizate
• Bune practici in ocupare si integrare profesionala a grupurilor defavorizate
• Modele de antreprenoriat sustenabil in comunitati rurale marginalizate
• Modele de dezvoltare locala comprehensiva

Proiectul “Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 privind reducerea numărului de comunităţii marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome (acele comunitaţi în care populaţia aparţinând minorităţii rome reprezinta minim 10% din totalul populaţiei la nivelul comunităţii) aflate în risc de sărăcie şi excluziune sociala, prin implementarea de masuri integrate.

In cadrul acestui proiect a fost lansata si Platforma VECTOR Mures – reteaua de stakeholderi care acționează în domeniile educațional, social, economic și care își propun să coaguleze resurse, acțiuni, programe, în interesul comunității locale mureșene, dar nu numai.

VECTOR Mureș este locul de intersecție a intereselor comune ale aderenților la această platformă, în scopul unificării efortului pentru un impact crescut asupra comunității.

Pentru mai multe informații puteti vizita site-ul proiectului (https://vector-mures.ro)  sau ne puteti aborda pe adresa livezeni@inovare-sociala.ro .