Noutăți

11 iul.
0

Schimb de experienta cu tema: „Functionarea sustenabila a Centrelor de servicii integrate”

Schimb de experienta la Sibiu

 initiat in cadrul Platformei VECTOR Mures

 

Expertii implicati in derularea proiectului “Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni”, oficialitatile locale ale acestei comune, aderentii Platformei VECTOR Mures, precum si numerosi stakeholderi din regiunea Centru se intrunesc la Sibiu in cadrul unui schimb de experienta gazduit de doua Centre sociale din acest judet.

Acesta este un prim eveniment din seria celor 5 schimburi de experienta planificate in cadrul proiectului si este programat sa aiba loc luni, 16 iulie 2018. Tema acestuia va fi: “Functionarea sustenabila a Centrelor sociale integrate”. Desfasurarea este facilitata de doua entitati locale, care au reusit sa se faca cunoscute si apreciate prin profesionalism si implicare : DGASPC Sibiu si Asociatia Diakoniewerk International.

Membrii delegatiei vor lua parte la expunerea de bune practici, care va fi sustinuta de catre Doamna Mirela Lupu – Sef Centru de primire in regim de urgenta pentru victimele violentei domestice “Sf Ana”, din cadrul DGASPC Sibiu, respectiv de catre Doamna Cosmina Stancu, din cadrul  Asociatiei Diakoniewerk International, coordonator – asistent social al Centrului ocupational pentru persoane cu dizabilitati Sibiu.

Locatiile care vor fi vizitate de membrii delegatiei sunt:

  • Centrul (de zi) ocupational pentru persoane cu dizabilitati Sibiu (destinat persoanelor adulte cu  dizabilitati psihice- mintale, fizice, asociate) – Asociaţia Diakoniewerk Internaţional
  • Centrul de primire in regim de urgenta pentru victimele violentei domestice “Sf. Ana”DGASPC Sibiu.

 

Prima vizita va incepe la ora 10:00, iar cea de-a doua vizita se va incheia la ora 15:00, in pauza dintre cele doua vizite, gazdele si membrii delegatiei urmand sa fie invitati la o degajare in cadrul unui networking lunch, unde formalitatile si protocolul vor fi inlocuite de sociabilitate, transparenta si prietenie.

In cadrul acestui schimb de experienta:

  • vor fi expuse strategiile de functionare sustenabila, respectiv metodele de comunicare si consiliere folosite;
  • se vor putea adresa intrebari pertinente cu privire la rezultatele deosebite obtinute de catre aceste Centre;
  • se vor schimba idei si se vor crea interconexiuni;
  • se vor putea cunoaste oameni carora li s-au schimbat vietile datorita acestor Centre;

Fiecare organizatie, institutie, entitate de orice fel ar fi aceasta, a dezvoltat pe parcursul functionarii ei, diverse strategii, metode, concepte care s-au dovedit a fi extrem de importante in atingerea obiectivelor.

Cele 5 schimburi de experienta isi propun sa gaseasca toate piesele de puzzle pentru o comunitate mai inchegata, mai informata, mai capabila, mai evoluata.

Temele abordate la urmatoarele 4 schimburi de experienta vor fi:

  • Modele educationale de succes pentru grupuri vulnerabile si comunitati marginalizate
  • Bune practici in ocupare si integrare profesionala a grupurilor defavorizate
  • Modele de antreprenoriat sustenabil in comunitati rurale marginalizate
  • Modele de dezvoltare locala comprehensiva

Proiectul “Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 privind reducerea numărului de comunităţii marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome (acele comunitaţi în care populaţia aparţinând minorităţii rome reprezinta minim 10% din totalul populaţiei la nivelul comunităţii) aflate în risc de sărăcie şi excluziune sociala, prin implementarea de masuri integrate.

In cadrul acestui proiect a fost lansata si Platforma VECTOR Mures – reteaua de stakeholderi care acționează în domeniile educațional, social, economic și care își propun să coaguleze resurse, acțiuni, programe, în interesul comunității locale mureșene, dar nu numai.

VECTOR Mureș este locul de intersecție a intereselor comune ale aderenților la această platformă, în scopul unificării efortului pentru un impact crescut asupra comunității.

Pentru mai multe informații puteti vizita site-ul proiectului (https://vector-mures.ro)  sau ne puteti aborda pe adresa livezeni@inovare-sociala.ro .

 

Citește tot
11 iul.
0

Câștigă o finanțare de 25.000 euro pentru o viață mai bună în satul tău

Câștigă o finanțare de 25.000 euro pentru o viață mai bună în satul tău

 

Cui ne adresăm? Cine poate obține finanțarea nerambursabilă?

Concursul de planuri de afaceri vizează persoane în risc de sărăcie și excluziune socială cu domiciliul sau reședința în comunitatea marginalizată din comuna Livezeni, județul Mureș, care doresc să dezvolte o activitate independentă și care au absolvit cursurile de formare antreprenorială în cadrul proiectului “Măsuri integrate pentru combaterea sărăciei și a marginalizării în Livezeni”.

 

Ce sumă poate obține întreprinzătorul?

Fondul total pentru acordarea finanțărilor este de 4.400.000 lei și vor fi acordate 40 subvenții în valoare de maxim 110.000 lei. Subvenția acordată fiecărei întrepinderi nou-înființate poate reprezenta până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

 

Care sunt condițiile de participare la concurs?

  • întreprinderilor nou-înființate trebuie să aibă sediul social și, după caz, punctul/ punctele de lucru în comuna Livezeni;
  • Fiecare beneficiar al ajutorului de minimis trebuie să angajeze cel puțin 1 persoană. Persoanele angajate în cadrul întreprinderilor nou înființate vor avea, în mod obligatoriu, domiciliul sau reședința în comuna Livezeni
  • Să asigure funcționarea întreprinderii minim 7 luni după finalizarea proiectului prin care a fost obținută subvenția. Acest lucru înseamnă să mențină activitatea și locurile de muncă înființate prin subvenție.
  • Nu pot fi acordate subvenții pentru:
  • întreprinderile care-si desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului si acvaculturii
  • întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole
  • întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul transformării si comercializării produselor agricole

Citește tot
03 iul.
0

Accesul la fondurile europene destinate antreprenorilor

Uniunea Europeana (UE) sprijina intreprinzatorii si mediul de afaceri printr-o gama larga de programe europene care acorda imprumuturi, garantii, capital de risc si alte finantari de capital propriu. Aceste instrumente financiare sunt gestionate de intermediari financiari precum bancile, fondurile de capital de risc si alte institutii financiare.

Cum functioneaza?

Decizia de a acorda un imprumut, o garantie sau o finantare a capitalului de risc/propriu este luata de catre institutia financiara locala. Conditiile exacte de finantare – valoarea, durata, ratele dobanzilor si taxele – depind de institutia financiara.

Programul-cadru pentru competitivitate si inovare

  • ofera garantii pentru a spori oferta de finantare prin indatorare pentru IMM-uri;
  • sporeste oferta de capital propriu pentru IMM-uri.

Avand drept tinta principala intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), Programul cadru pentru competitivitate si inovatie (CIP) sprijina activitatile inovatoare (inclusiv eco-inovatia), ofera un acces mai bun la finantare si furnizeaza servicii de asistenta pentru afaceri la nivelul regiunilor.

Acesta incurajeaza o mai buna adoptare si utilizare a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC) si ajuta la dezvoltarea societatii informationale.

  • De asemenea, promoveaza cresterea sporita a energiilor regenerabile si eficienta energetica.
  • CIP se imparte in trei programe operationale.

 

Fiecare program are obiectivele sale specifice, dorind sa contribuie la competitivitatea intreprinderilor si capacitatea lor de inovatie in propriul domeniu de activitate, cum ar fi TIC sau energia durabila:

  • Programul pentru inovatie si antreprenoriat (EIP)
  • Programul de sprijinire a politicii in materie de tehnologie a informatiei si comunicatiilor (ICT-PSP)
  • Programul european pentru energie inteligenta (IEE)

 

de risc/capital propriu sau subventii pentru IMM-uri. In acest sens, statele membre pot Fondurile structurale imbunatatesc oferta de imprumuturi, garantii, capital utiliza o parte din alocarile programelor operationale cofinantate prin Fondul european de dezvoltare regionala si Fondul social european.

 

  1. INSTRUMENTE SPECIALE DE SPRIJIN

 

Au fost dezvoltate patru iniţiative comune de către Comisia Europeană (Direcţia Generală Politica Regională) în cooperare cu grupul Băncii Europene de Investiţii şi alte instituţii financiare, în cadrul perioadei de programare 2007-2013, pentru ca politica de coeziune să devină mai eficientă şi mai durabilă. Două dintre aceste iniţiative se referă la promovarea instrumentelor de inginerie financiară (JEREMIE şi JESSICA), iar celelalte două (JASPERS şi JASMINE) funcţionează ca instrumente de asistenţă tehnică.

 

  • JASPERS: Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene este un instrument de asistenţă tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE în 2004 şi 2007. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi cofinanţate din fonduri ale UE.
  1. INSTRUMENTE SPECIALE DE SPRIJIN

 

Au fost dezvoltate patru iniţiative comune de către Comisia Europeană (Direcţia Generală Politica Regională) în cooperare cu grupul Băncii Europene de Investiţii şi alte instituţii financiare, în cadrul perioadei de programare 2007-2013, pentru ca politica de coeziune să devină mai eficientă şi mai durabilă. Două dintre aceste iniţiative se referă la promovarea instrumentelor de inginerie financiară (JEREMIE şi JESSICA), iar celelalte două (JASPERS şi JASMINE) funcţionează ca instrumente de asistenţă tehnică.

 

  • JASPERS: Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene este un instrument de asistenţă tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE în 2004 şi 2007. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi cofinanţate din fonduri ale UE.

 

  • JEREMIE: Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi IMM-uri este o iniţiativă a Comisiei Europene dezvoltată împreună cu Fondul European de Investiţii. Această iniţiativă promovează utilizarea instrumentelor de inginerie financiară pentru a spori accesul IMM-urilor la finanţare, prin intervenţii ale fondurilor structurale.
  • JESSICA: Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane este o iniţiativă a Comisiei Europene dezvoltată în cooperare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB). Această iniţiativă sprijină dezvoltarea urbană durabilă şi regenerarea prin mecanisme de inginerie financiară.
  • JASMINE: Acţiune comună de sprijinire a instituţiilor de microfinanţare din Europa urmăreşte să ofere asistenţă tehnică, dar şi sprijin financiar furnizorilor de microcredite nebancari şi să îi ajute să realizeze o creştere a calităţii activităţii proprii, să se extindă şi să dobândească un caracter durabil. JASMINE urmăreşte, de asemenea, promovarea bunelor practici în domeniul microcreditelor şi conceperea unui cod de conduită pentru instituţiile de microcredite.

 

Ce este JEREMIE?

 

JEREMIE – Resurse europene comune pentru microintreprinderi si IMM-uri – este o initiativa a Comisiei Europene dezvoltata impreuna cu Fondul European de Investitii. Aceasta initiativa promoveaza utilizarea instrumentelor de inginerie financiara pentru a spori accesul IMM-urilor la finantare prin interventii din fondurile structurale.

 

Ce fel de asistenta ofera JEREMIE?

 

Tarile UE pot folosi o parte a sumelor care le sunt alocate din fondurile structurale europene pentru a investi in instrumente reinnoibile, precum capitalul de risc, creditele sau fondurile de garantii.

 

Aceste fonduri pot sprijini:

  • crearea unor companii noi sau extinderea celor existente;
  • accesul intreprinderilor (in special al IMM-urilor) la capital de investitii pentru modernizarea si diversificarea activitatilor lor, dezvoltarea de produse noi, asigurarea si extinderea accesului pe piata;
  • cercetare si dezvoltare pentru afaceri, transfer tehnologic, inovatie si antreprenoriat;
  • modernizarea tehnologica a structurilor de productie pentru a contribui la atingerea obiectivelor unei economii cu emisii de carbon scazute;
  • investitii productive care creeaza si salvgardeaza locurile de munca durabile.

 

Cum actioneaza JEREMIE?

 

Contributiile din partea Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sunt alocate pentru fonduri de credit, garantii sau capital de risc, pentru a investi in intreprinderi. Aceste investitii pot lua forma capitalului, a unor imprumuturi si/sau garantii.

Profiturile din investitii sunt reinvestite in intreprinderi. In acest fel, o grupare de fonduri poate fi reutilizata de mai multe ori, reciclandu-se fondurile publice, sprijinindu-se capitalul si sporindu-se caracterul durabil si impactul resurselor publice alocate IMM-urilor.

Ca alternativa, autoritatile de management pot decide sa canalizeze resurse din partea programului folosind fondurile de holding (FH), care sunt infiintate in scopul de a investi in mai multe fonduri de investitii. Acest lucru nu este obligatoriu, dar el ofera avantajul de a permite autoritatilor de management sa delege catre experti profesionisti unele dintre sarcinile necesare pentru implementarea JEREMIE.

 

Ce avantaje ofera JEREMIE?

 

Caracterul durabil – Instrumentele de inginerie financiara sunt bazate pe asigurarea unei asistente returnabile din fondurile structurale pentru investitii, care ar trebui sa genereze profit si sa returneze astfel banii investitorilor. Aceasta este o alternativa mai durabila la asistenta oferita in mod traditional prin granturi.

 

Sustinere – prin combinarea fondurilor structurale cu surse de investitii complementare, se vor impulsiona resursele si vor fi sprijinite mai multe intreprinderi.

Flexibilitate – JEREMIE ofera flexibilitate, atat din punctul de vedere al structurii, cat si din cel al utilizarii fondurilor, fie prin investitii de capital, fie de tip credit sau garantie, care pot fi adaptate la cerintele specifice ale anumitor tari si regiuni.

Cunostinte expert – JEREMIE permite autoritatilor de management ale fondurilor structurale sa beneficieze de cunostintele expert din sectorul bancar si cel privat si sa isi sporeasca astfel eficacitatea investitiilor in companii.

Parteneriate – parteneriatul creat intre Comisie, FEI si BEI in cadrul JEREMIE poate fi si un puternic catalizator al cooperarii dintre tari, regiuni, FEI, BEI, alte banci si investitori, pentru a aborda problema accesului intreprinderilor si in special al IMM-urilor la finantare.

 

JASPERS: Asistenta comuna pentru sprijinirea proiectelor in regiunile europene

 

Ce este JASPERS?

 

JASPERS este un parteneriat intre Comisia Europeana (Directia Generala Politica Regionala), Banca Europeana de Investitii (BEI Deutsch  English  français), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD en français) si Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW de). Parteneriatul reprezinta un instrument de asistenta tehnica pentru cele douasprezece tari care au aderat la UE in 2004 si 2007. Prin acest instrument, statelor membre in cauza li se ofera sprijinul de care au nevoie pentru a pregati proiecte importante de inalta calitate, care urmeaza a fi cofinantate din fonduri ale UE.

 

Ce fel de asistenta ofera JASPERS?

 

JASPERS ofera consultanta independenta tarilor UE in cauza, pentru a le permite sa pregateasca mai bine proiectele importante de infrastructura.

 

JASPERS poate oferi asistenta pentru toate etapele ciclului de proiect – de la identificarea initiala a unui proiect pana la decizia de a oferi asistenta prin granturi din partea UE. In unele cazuri, se poate oferi consultanta pana la inceperea etapei de constructie.

 

Consultanta JASPERS poate sa acopere:

 

  • pregatirea proiectului (de exemplu, analiza costurilor si a beneficiilor, analiza financiara, aspecte de mediu, planificarea achizitiilor);
  • verificarea documentatiei (de exemplu, studii de fezabilitate, solicitari de granturi etc.);
  • consultanta privind respectarea legislatiei UE (de mediu, privind concurenta etc.).

Care sunt proiectele care pot beneficia de asistenta JASPERS?

 

JASPERS vizeaza asistenta pentru proiectele importante de infrastructura, ale caror costuri depasesc 50 de milioane de euro si care sunt sprijinite de fonduri UE – de exemplu, proiecte in domeniul drumurilor, al cailor ferate, al apelor, al deseurilor, al energiei si al transporturilor urbane. In cazul tarilor mici, unde nu exista, de obicei, numeroase proiecte de o asemenea amploare, JASPERS se concentreaza pe cele mai mari dintre aceste proiecte.

 

Pentru informatii suplimentare, potentialii beneficiari trebuie sa contacteze Autoritatea de management English Deutsch français din tara lor, responsabila cu coordonarea fondurilor structurale ale UE.

 

Cum este organizat JASPERS?

 

Personalul JASPERS este asigurat printr-un acord de parteneriat: Comisia ofera fonduri care sunt folosite pentru recrutarea de personal specializat, iar ceilalti trei parteneri – BEI, BERD si KfW – contribuie prin oferirea de sprijin direct catre personal.

 

Sediul central al JASPERS este in cadrul BEI din Luxemburg, dar exista si trei centre regionale la Varsovia, Viena si Bucuresti, unde se afla aproximativ 70 % dintre cei aproximativ 85 de specialisti angajati, astfel incat acestia sa fie aproape de beneficiari si sa poata oferi servicii mai eficiente.

 

Centrul din Varsovia se ocupa de Polonia, Estonia, Letonia si Lituania.

Centrul din Viena se ocupa de Republica Ceha, Ungaria, Slovacia, Slovenia si Malta.

Centrul din Bucuresti se ocupa de Romania si Bulgaria.

Exista si la Luxemburg un numar mic de experti. Acestia pot lucra in oricare dintre tarile beneficiare, dupa cum este necesar.

JASMINE: Actiunea comuna de sprijinire a institutiilor de microfinantare din Europa

 

Ce este JASMINE?

 

JASMINE este cea de-a patra initiativa comuna a Comisiei, Bancii Europene de Investitii  si a Fondului European de Investitii. A fost creata:

  • pentru a stimula capacitatea furnizorilor de microcredite/institutiilor de microfinantare in diverse domenii printre care buna guvernanta, sistemele de informatii, managementul riscurilor si planificarea strategica
  • pentru a le ajuta sa devina operatori sustenabili si viabili pe piata microcreditelor.

 

Prima etapa consta in furnizarea de asistenta tehnica, prin evaluarea si formarea a 15 furnizori de microcredite din afara sectorului bancar, selectati in urma lansarii unei cereri de manifestare a interesului, lansata de Fondul European de Investitii (FEI) in 2009.

 

In primele trei luni ale anului 2010 va fi lansata o noua cerere pentru a selecta alti 30 de furnizori de microcredite din afara sectorului bancar, pentru a beneficia de asistenta tehnica prin JASMINE.

 

Fondul European de Investitii (FEI) joaca un rol-cheie in implementarea initiativei JASMINE prin:

  • organizarea asistentei tehnice (cofinantata de Comisia Europeana) pentru a sprijini dezvoltarea institutiilor de microfinantare (IMF-urilor);
  • furnizarea de sprijin financiar pentru operatiunile de imprumut (resurse BEI) si de capital initial (resurse UE).

In ce consta asistenta tehnica?

 

Furnizorii de microcredite si institutiile de microfinantare selectate de FEI vor putea sa beneficieze, gratuit, de o serie de servicii, printre care:

  • evaluarea structurii, a organizatiei si a modului de operare sau clasificarea acesteia, cu ajutorul unor agentii de rating specializate;
  • cursuri de formare adaptate pentru personal si pentru cadrele de conducere ale IMF-ului selectat, furnizate de consultanti experti in urma exercitiului de evaluare/rating.

 

In plus, vor fi oferite servicii de sprijin pentru intreprinderi, cum ar fi o baza de date on-line, consultanta cu privire la bunele practici si un serviciu de informare cu privire la JASMINE si la microcredite.Acestea vor fi accesibile tuturor IMF-urilor.De asemenea, este in pregatire un cod de conduita voluntar pentru IMF-uri.

 

  1. D) Instrumentul european de microfinantare Progress

 

Acesta faciliteaza accesul la microcredite (de pana la 25 000 EUR), inclusiv pentru grupurile defavorizate sau slab reprezentate, pentru infiintarea sau dezvoltarea unei microintreprinderi (cu mai putin de 10 angajati).

 

Ce este instrumentul de microfinantare Progress?

 

Instrumentul european de microfinantare Progress (microfinantarea Progress) a fost lansat in 2010 pentru a facilita accesul intreprinderilor mici la microcredite (imprumuturi mai mici de 25 000 de euro).

Instrumentul nu ofera fonduri direct antreprenorilor, ci sprijina furnizorii de microcredite selectati la nivelul UE, oferindu-le:

  • garantii, reducand astfel riscul unor eventuale pierderi
  • finantare, pentru a mari volumul de microcredite.
  • Furnizorii de microcredite pot fi banci publice sau private, institutii nebancare si organizatii non-profit care acorda microfinantare.
  • Conditiile de creditare de care vor beneficia antreprenorii (suma, durata, dobanda, comisioane, timpul necesar pentru obtinerea imprumutului) depind de furnizorul de microcredite la care apeleaza.
  • Microfinantarea Progress nu poate fi folosita pentru a acoperi linii de credit (overdraft, linii de credit revolving pe termen scurt etc.).

 

Pot beneficia de microfinantarea Progress?

 

Da, daca:

  • doriti sa desfasurati activitati independente ori sa infiintati sau sa dezvoltati o microintreprindere (cu mai putin de 10 angajati) – in special o intreprindere sociala
  • sunteti somer
  • v-ati retras temporar de pe piata muncii
  • nu puteti obtine credite standard din motive legate de sex, varsta, handicap, apartenenta la o minoritate etc.

 

  1. E) JESSICA: Sprijin european comun pentru investitii durabile in zonele urbane

 

Ce este JESSICA?

 

JESSICA – Sprijin european comun pentru investitii durabile in zonele urbane – este o initiativa a Comisiei Europene dezvoltata in cooperare cu Banca Europeana de Investitii (BEI) si Banca de

Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB). Aceasta initiativa sprijina dezvoltarea urbana durabila si regenerarea prin mecanisme de inginerie financiara.

Tarile UE pot opta sa investeasca o parte a sumelor care le sunt alocate din fondurile structurale ale UE in fonduri reinnoibile, pentru a ajuta la reciclarea resurselor financiare in scopul accelerarii investitiilor in zonele urbane ale Europei.

 

Ce fel de asistenta ofera JESSICA?

 

JESSICA promoveaza dezvoltarea urbana durabila sprijinind proiecte in urmatoarele domenii:

 

  • infrastructura urbana – inclusiv transporturi, apa/apa reziduala, energie;
  • patrimoniu sau locuri cu valoare culturala – pentru turism sau in alte scopuri durabile;
  • reluarea dezvoltarii terenurilor dezafectate – inclusiv degajarea si decontaminarea acestora;
  • crearea de noi spatii comerciale pentru IMM-uri, sectorul IT si/sau sectorul CDI;
  • cladiri pentru universitati – in domeniul medical, al biotehnologiilor si pentru alte specializari;
  • sporirea eficientei energetice.

 

Cum actioneaza JESSICA?

 

Contributiile din partea Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sunt alocate Fondurilor de dezvoltare urbana (FDU), care le investesc in parteneriate intre sectorul public si cel privat sau in alte proiecte cuprinse intr-un plan integrat de dezvoltare urbana durabila. Aceste investitii pot lua forma capitalului, a unor imprumuturi si/sau garantii.

Ca alternativa, autoritatile de management pot decide sa canalizeze fonduri catre FDU folosind fondurile de holding (FH), care sunt infiintate in scopul de a investi in mai multe FDU.

 

Acest lucru nu este obligatoriu, dar ofera avantajul de a permite autoritatilor de management sa delege catre experti profesionisti unele dintre sarcinile necesare pentru implementarea initiativei JESSICA.

 

Datorita naturii reinnoibile a instrumentelor, profiturile din investitii sunt reinvestite in noi proiecte de dezvoltare urbana, reciclandu-se astfel fondurile publice si promovandu-se caracterul durabil si impactul fondurilor UE si al fondurilor publice nationale.

 

Ce avantaje ofera JESSICA?

 

Caracterul durabil – Instrumentele de inginerie financiara precum JESSICA sunt bazate pe asigurarea unei asistente returnabile din fondurile structurale pentru investitii care ar trebui sa genereze profit si sa returneze astfel banii investitorilor. Aceasta este o alternativa mai durabila la asistenta oferita in mod traditional prin granturi.

 

Sustinere – prin combinarea fondurilor structurale cu alte surse de finantare care poate exista deja, JESSICA va spori resursele, facilitand oferirea de sprijin pentru un numar mai mare de proiecte.

 

Flexibilitate – JESSICA ofera flexibilitate, atat din punctul de vedere al structurii, cat si din cel al utilizarii fondurilor, fie prin investitii de capital, fie de tip credit sau garantie, care pot fi adaptate la cerintele specifice ale anumitor tari si regiuni.

 

Cunostinte expert – JESSICA permite autoritatilor de management ale fondurilor structurale si oraselor sa intre in contact cu sectorul privat si cel bancar. In acest fel, sunt sprijinite noi

investitii, precum si capacitatea tehnica si financiara pentru implementarea si managementul de proiecte.

 

Parteneriate – JESSICA este rezultatul parteneriatului creat intre Comisie, BEI si CEB. Initiativa poate indeplini si rolul unui puternic catalizator pentru crearea de parteneriate intre tari, regiuni, orase, BEI, CEB, alte banci, investitori etc., pentru abordarea problemelor cu care se confrunta regiunile urbane.

 

 

CUM POT DEPUNE O CERERE DE MICROFINANTARE?

 

Mai intai, verificati daca exista vreun furnizor de microcredite in tara dumneavoastra. Acesta va poate oferi toate informatiile legate de cererea de credit si de procedura de acordare si va va receptiona cererea de solicitare a microcreditului.

 

Cum puteti deveni furnizor de microcredite prin instrumentul Progress

Instrumentul de microfinantare Progress este sustinut de Comisia Europeana si de Banca Europeana de Investitii si este gestionat de Fondul european de investitii.

 

III. AL SAPTELEA PROGRAM-CADRU PENTRU CERCETARE SI DEZVOLTARE TEHNOLOGICA

 

Mecanismul de finantare cu partajarea riscurilor imbunatateste accesul la finantare prin indatorare pentru companiile private si publice care desfasoara proiecte in domeniile cercetarii-dezvoltarii si inovarii. Acesta se adreseaza, in principal, companiilor de talie medie si mare.

 

Mecanismul include si un Instrument de partajare a riscurilor pentru a spori oferta de finantare prin indatorare pentru IMM-uri si intreprinderile cu capitalizare redusa si medie (cu mai putin de 500 de angajati) care au potential de inovare sau care se axeaza pe cercetare-dezvoltare si inovare.

 

 

  1. GRUPUL BANCII EUROPENE DE INVESTITII

 

Banca Europeana de Investitii este o institutie de finantare pe termen lung a Uniunii Europene. Aceasta imbunatateste accesul la finantare pentru IMM-uri, in cadrul sprijinului pentru crestere si locuri de munca in Europa.

 

Fondul european de investitii este parte a Grupului Bancii Europene de Investitii si are ca misiune principala sprijinirea microintreprinderilor si a intreprinderilor mici si mijlocii.

 

Fondul european de investitii gestioneaza o gama larga de instrumente financiare ale UE, implementate cu ajutorul unor intermediari financiari precum bancile, fondurile de capital propriu si alte institutii financiare.

 

 

MICROFINANTARE

 

Uniunea Europeana deruleaza programe de microcreditare prin care faciliteaza acordarea de imprumuturi de pana la 25 000 EUR persoanelor fizice autorizate si firmelor cu mai putin de 10 angajati.

 

UE nu ofera microcredite (imprumuturi de pana la 25 000 EUR) direct persoanelor fizice sau juridice, ci pune la dispozitia intermediarilor fonduri (garantii, imprumuturi, garantii de

participare la capital etc.) care le permit acestora sa acorde intreprinderilor mici finantare pentru participarea la capital, credite etc.

 

In calitate de (viitor) antreprenor, va puteti adresa unui organism care furnizeaza microfinantare in tara dumneavoastra si care participa la una dintre urmatoarele initiative:

  • Initiative UE de microfinantare
  • PCI English (Programul-cadru pentru competitivitate si inovare) vine in sprijinul microantreprenorilor care vor sa demareze sau sa extinda o afacere.
  • Obtineti un microcredit English
  • Lista furnizorilor de microcredite din tara dumneavoastra
  • Oferiti microcredite English
  • Informatii despre garantii pentru potentialii furnizori de microcredite

 

Progress (Instrumentul european de microfinantare Progress) ofera, prin intermediul furnizorilor de microcredite, fonduri pentru persoanele care si-au pierdut locul de munca si vor sa demareze o afacere sau pentru antreprenorii care vor sa-si extinda afacerea, dar nu au acces la servicii bancare traditionale.

 

Citește tot
28 mai
0

Schimburi de experienta

In cadrul proiectului “Masuri integrate pentru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni”  se vor desfasura si o serie de evenimente sub forma unor schimburi de experienta, din care primele trei programate in perioada iunie – august 2018.

 

Care sunt temele schimburilor de experienta propuse:

– Modele educationale de succes pentru grupuri vulnerabile si comunitati marginalizate

– Functionarea sustenabila a centrelor comunitare integrate

– Bune practici in ocupare si integrare profesionala a grupurilor defavorizate

– Modele de antreprenoriat sustenabil in comunitati rurale marginalizate

– Modele de dezvoltare locala comprehensiva

 

Cine va fi invitat la aceste schimburile de experienta

  • Beneficiarii proiectului – reprezentanti ai comunității marginalizate din Livezeni
  • Profesioniști din comună implicați în implementarea proiectului și a serviciilor
  • Reprezentanți ai autorităților locale
  • Reprezentanți ai mediului de afaceri local, județean și regional

 

Care este scopul schimburilor de experienta (constientizarea importantei schimbului de experienta) 

  • crearea de noi contacte
  • formarea unui grup omogen cu obiective comune
  • crearea unui cadru de transfer de modele și bune practici
  • informarea persoanelor implicate în implementare de programe de responsabilitate sociala a grupurilor vulnerabile, a comunitatilor marginalizate, de facilitare a accesului la educatie, de functionare sustenabila a centrelor comunitare, de ocupare , etc
  • expunerea si preluarea de bune  practici  între  experți, implicați  în proiecte de responsabilitate sociala cu  alţi  experţi  din domeniul educației, etc
  • schimb de idei  in cadrul unor discutii deschise

 

Agenda comuna a evenimentelor:

  • Deplasarea la locatia, unde se va face expunerea de buna practica (facilitata de catre organizator- Asociatia pentru Inovare Sociala)
  • Vizita in scopul cunoasterii si recunoasterii unui program de succes (vezi temele de responsabilitatea sociala propuse ca schimburi de experienta)
  • Dezbatere asupra metodologiilor proprii dezvoltate şi utilizate în cadrul proiectului „Masuri integrate pnetru combaterea saraciei si a marginalizarii in Livezeni”
  • Schimb de idei si contacte intre participanti

 

Ne asteptam ca aceste schimburi de experienta sa fi considerate o oportunitate atat pentru gazde, cat si pentru invitati.

Pentu gazde:

  • mediatizarea succesului propriu si al institutiei/organizatiei pe care o reprezinta;
  • noi accesari de fonduri;
  • noi contacte, facilitari spre indeplinirea viitoarelor planuri;

Pentru invitati: 

  • acces la reteaua de actori activi in responsabilitatea sociala
  • preluarea modelelor de bune practici in propriile programe implementate

 

 

 

Citește tot
15 mai
0

Sumar al activitatilor realizate

Conferinta de lansare a Platformei VECTOR Mures

  • Descriere: invitatie la dialog si parteneriat lansata stakeholderilor mureseni de catre primaria Livezeni si partenerii sai de proiect
  • Locatia evenimentului: Biblioteca Judeteana Mures

  • Data evenimentului : 14 noiembrie 2017
  • Obiectiv: punerea bazei unei platforme pentru parteneriat și responsabilitate socială în județul Mureș; o rețea locală a stakeholderilor care acționează în domeniile educațional, social, economic și care își propun să coaguleze resurse, acțiuni, programe, în interesul comunității locale mureșene.
  • Au participat: Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Centrul Transilvaniei”, Asociatia Divers, Asociatia Garaboncias, Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, CJRAE Mures, Colegiul Agricol “Traian Savulescu”, Colegiul National Unirea, Consiliul Judetean Mures, Crucea Rosie Mures, DGASPC Mures, Liceul Tehnologic “Aurel Persu”, Liceul Teoretic Bolyai Farkas, Primaria Municipiului Targu Mures si partenerii de proiect (Fundatia Crestina Rhema, Unic Sports, Scoala Gimnaziala “Benedek Elek”.
  • Rezultat: Evenimentul a fost primul dintr-un program amplu care cuprinde 6 dezbateri ale platformei VECTOR Mureș, 6 programe de voluntariat, 5 schimburi de experiență, 1 program de susținere a ocupării și de dezvoltare a antreprenoriatului, 6 evenimente culturale și 6 târguri tradiționale de promovare a comunităților multietnice.Pe parcursul evenimentului de lansare, reprezetanții Consiliului Județea, ai Primăriei Tîrgu Mureș și ai DGASPC,  au salutat această inițiativă și și-au arătat deschiderea și sprijinul pentru această inițiativă. Totodată, reprezentanții instituțiilor de educație și ai societății civile, prezenți la eveniment, au decis să se alăture și să contribuie la atingerea obiectivelor comune ale Platformei, împreună cu Primăria Comunei Livezeni, Școala Gimnazială Benedek Elek Livezeni, Asociația pentru Inovare Socială, Fundația Rhema și Unic Sports.
  • Alte ilustratii despre acest eveniment le puteti gasi aici .

 

 

 

 

Campania “The Shoebox Christmas”

  • Descriere: Campanie de strangere de cadouri lansata in comunitatea mureseana, un prilej de a afla cat de mult leaga si motiveaza inocenta si lipsurile unor copii.
  • Perioada campaniei (colectarea cadourilor): 1 -15 decembrie 2017
  • Obiectiv: oferirea de cadouri in pragul sarbatorilor de iarna copiilor apartinand familiilor nevoiase din Livezeni.
  • Au contribuit cu donatii: parintii, copiii, profesorii, reprezentantii si alti angajati de la diverse institutii si organizatii (Colegiul Agricol Traian Savulescu, Asociatia Garaboncias, , Crucea Rosie, Liceul Tehnologic Aurel Persu, Liceul Tehnologic Avram Iancu, Gimnaziul de Stat George Cosbuc), angajatii unui magazin de bricolaj, precum si alte persoane din Targu Mures si Bucuresti.
  • Rezultat: au fost stranse peste 300 de cutii continand alimente neperisabile, articole de igiena, dulciuri, articole de imbracaminte, jucarii, rechizite, care au fost impartite copiiilor familiilor apartinand grupului tinta din Livezeni.
  • Pentru mai multe ilustratii accesati pagina de facebook Inovare Sociala.

 

 

 

 

 

 

 

Evenimentul cultural “Craciun cu Povesti”

  • Descriere: Sustinerea unor momente artistice, minutios pregatite : Gimnaziul de Stat „George Cosbuc”, Colegiul Agricol „Traian Savulescu”, Scoala Gimnaziala ” Benedek Elek”.
  • Locatia evenimentului: Caminul Cultural din Livezeni
  • Data evenimentului : 19 decembrie 2017
  • Obiectiv: crearea unui cadru favorabil interactiunii sociale si schimburilor culturale.
  • Participantii (cei care au avut reprezentatii artistice pe scena) au fost elevi de la: Gimnaziul de Stat „George Cosbuc”- Targu Mures, Colegiul Agricol „Traian Savulescu”- Targu Mures, Scoala Gimnaziala „Benedek Elek”- Livezeni. 
  • Rezultat: interactiuni, bucurie, atmosfera de sarbatoare, oportunitate de a fi remarcate tinerele talente; copiii care au evoluat pe scena Caminului Cultural din Livezeni au fost recompensati la sfarsitul evolutiei scenice cu diplome si cadouri.
  • Pentru mai multe ilustratii accesati linkul.

 

 

 

 

Campania “Cate o unealta pentru fiecare gospodarie”

  • Descriere: campanie de strangere de unelte agricole si non-agricole lansata in comunitatea mureseana;
  • Perioada campaniei : 1 februarie – 31 martie
  • Obiectiv: oferirea unor unelte minim necesare gospodarilor nevoiasi din comuna Livezeni
  • Activitati desfasurate in timpul campaniei: promovare –elaborare si printare afise, expunere afise; elaborare si diseminare comunicat de presa canale media; elaborare chestionar in vederea directionarii donatorilor catre centrele de colectare, optimizarea depozitarii uneltelor si centralizarea uneltelor colectate, trimitere email-uri parteneri, stakeholderi mureseni, companii nationale si internationale implicate in programe de resonsabilitate sociala;
  • Rezultat:  campania se va relua datorita rezultatului nemultumitor- o cantitate insuficienta de unelte colectate.

 

 

 

 

 

Campania “Martie cu MESTESUG” 

  • Descriere: Identificare, atragerea si cooptarea de voluntari in scopul organizarii unor ateliere mestesugaresti;
  • Obiectiv: aducerea laolalta a muresenilor interesati de arta mestesugului, fie ei copii, tineri si persoane mai in varsta
  • Perioada: 22 ianuarie – 8 martie
  • Rezultat: colaboarea in regim de voluntariat cu 4  artisti si mesteri de o valoare aparte:

 

 

 

ALEXANDRU ROTAR

BALIZS EMOKE

 

 

 

IDA LENGYEL

MIHAELA GRAMA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Atelierele “Martie cu Mestesug”

  • Descriere: organizarea unor ateliere traditionale si mestesugaresti
  • Calendarul de desfasurare a atelierelor : 13 februarie, 15 februarie (11:00-13:00 )- Atelier Oshibana (tehnica decorarii cu plante naturale presate si uscate – Gimnaziul de Stat “George Cosbuc”, Targu Mures – coordonator doamna Mihaela Grama; 14 februarie (10:00 – 12:00) – Atelier de prelucrare si decorare a sticlei – Colegiul Agricol “Traian Savulescu”, Targu Mures – coordonator domnul Alexandru Rotar; 19 februarie (13:45 – 14:15) – Atelier de confectionare efecte Martisor – Scoala Gimnaziala “Benedek Elek”, Livezeni- coordonator doamna Ibolya Ungur; 21 februarie (13:45 – 14:15) – Atelier de confectionare a obiectelor de artizanat prin tehnica impletirii panusei de porumb – Scoala Gimnaziala” Benedek Elek”, Livezeni- coordonator Balizs Emoke; 21 februarie (13:45 – 14:15) – Atelier de confectionare a obiectelor de decor si utilitate casnica obtinute  din deseuri de hartie – Scoala Gimnaziala “Benedek Elek”, Livezeni- coordonator Ida Lengyel.

    LECTIA DEMONSTRATIVA DE PRELUCRARE SI DECORARE A STICLEI – Colegiul Agricol „Traian Savulescu”, Targu Mures

    ATELIERELE TEHNICA OSHIBANA – Gimnaziul de Stat „George Cosbuc”, Targu Mures

     

    ATELIER DE CONFECTIONARE A EFECTELOR DE MARTISOR- Scoala Gimnaziala „Benedek Elek”, Livezeni

    ATELIER DE CONFECTIONARE DIVERSE OBIECTE DIN DESEURI DE HARTIE- Scoala Gimnaziala „Benedek Elek”, Livezeni

    ATELIER DE CONFECTIONARE A OBIECTELOR DE ARTIZANAT PRIN TEHNICA IMPLETIRII PANUSEI DE PORUMB – Scoala Gimnaziala „Benedek Elek”, Livezeni

  • Obiectiv: reactivarea traditiilor in constiinta muresenilor, initierea tinerilor in arta mestesugului si transformarea Muresului intr-un grup omogen in care conditiile legate de varsta sau apartenenta (etnie, etc) sa nu mai existe. Incurajarea interactiunii dintre locuitorii orasului Targu Mures si cei ai localitatilor invecinate,  iar liantul acesteia sa fie traditiile populare. A fost ales mestesugul traditional pentru ca are si o rezonanta de utilitate pe termen lung si ar trebui sa fie considerat un atuu de pret in portofoliul oricarui locuitor al acestor meleaguri.
  • S-au implicat (in regim de voluntariat): mesteri (Balizs Emoke, Ida Lengyel) si artisti (Alexandru Rotar, Mihaela Grama)
  • Rezultat: desfasurarea a trei ateliere in Targu Mures si a altor doua in Livezeni, unde copii, tineri si persoane mai in varsta au interactionat si au legat prietenii. Copiii si tinerii invitati la ateliere s-au entuziasmat, au descoperit si redescoperit farmecul mestesugului, au invatat sa confectioneze obiecte de artizanat prin tehnici deosebite si au afllat despre indemanarea lor.
  • Pentru mai multe ilustratii puteti accesa albumele.
  • Un colaj al atelierelor il puteti urmari si pe acest slide show.

 

 

 

Targul “Martie cu MESTESUG”

  • Descriere: targ mestesugaresc organizat intr-un cadru restrans, neavand caracter comercial ci cultural si educational, desfasurat intr-un decor sobru intre oameni prietenosi, iubitori de cultura, de traditii;
  • Locatia evenimentului: Biblioteca Judeteana Mures
  • Data evenimentului : 8 martie 2018
  • Obiectiv: reinvierea traditiilor, incurajarea relatiilor interumane, evidentierea existentei obiectivelor comune ale mureseanului si ale platformei Vector Mures, etalarea sensibilitatii si telentului unor oameni deosebiti, asemeni celor care s-au implicat in calitate de indrumatori si coordonatori in regim de voluntariat in desfasurarea atelierelor mesteugaresti desfasurate in Targu Mures si Livezeni.
  • Au participat ca expozanti: doamna Balizs Emoke – coordonator atelier de confecţionare a obiectelor de artizanat prin tehnica împletirii pănuşei de porumb; doamna Mihaela Grama – artist in decoraţiuni florale prin tehnica Oshibana, doamna Lengyel Ida – artist in confectionarea unor obiecte de decor cu ajutorul deseurilor de hartie, copiii de la centrul  Fundatiei Rhema ; elevi ai colegiului Agricol “Traian Savulescu”, Targu Mures.
  • Au sustinut momnetul artistic al evenimentului elevi apartinand Grupului vocal –instrumental al Colegiului Agricol “Traian Savulescu” din Targu Mures: Alex Naghy, Roxana Halmi si Ionut Linca.
  • Rezultat: noi prietenii si parteneriate in slujba dezvoltarii comunitatii muresene; reusita unui cadru festiv cu valente culturale armonizat de relatari din atelierele mestesugaresti, precum si din alte spatii de activitati social-educationale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  • Pentru mai multe ilustratii, puteti accesa link-ul.
  • Evenimentul a fost promovat pe :

ROMANIA POZITIVA.RO;

– pagina de facebook a institutiei  BIBLIOTECA JUDETEANA MURES ;

-pagina de facebook ASOCIATIA PENTRU INOVARE SOCIALA;

CUVANTUL-liber.ro ;

punctul.ro

Radio Romania Targu Mures 

 

 

 

Campania “Sunt R-OM si am reusit in viata”

  • Descriere: identificarea, atragerea si cooptarea unor persoane de etnie rroma, onorabile, decente, care sa isi recunoasca apartenenta etnica si care sa accepte invitatia de a-si expune povestea despre propria ascensiune. Aceste povesti de viata urmau sa fie prezentate familiilor apartinand grupului tinta al proiectului.
    • Perioada campaniei: 20 martie – 30 aprilie
    • Obiectiv: aducerea in fata comunitatii din Livezeni a unor modele de succes din randul persoanelor de etnie rroma, care sa relateze din experienta proprie de viata si din ascensiunea vietii profesionale.
    • Rezultat: persoanele de etnie rroma identificate si contactate nu au acceptat invitatia in regim de voluntariat; campania se va relua cand acestea vor putea fi remunerate in schimbul acordarii unui interviu.
  • Pentru a nu pierde din vedere importanta motivarii grupului tinta, s-a recurs la elaborarea unui material video – o poveste care isi propune sa intareasca  increderea in sine, sa  evidentieze importanta continuarii studiilor; materialul pregatit va fi proiectat la Scoala Gimnaziala “Benedek Elek” din Livezeni si urmarit de persoanele din grupul tinta impreuna cu copiii acestora.

  • Multumim celor care ne-au facilitat promovarea campaniei:

ROMANIA POZITIVA

IMPARTE.RO

GALA SOCIETATII CIVILE

CDNEWS.RO

ZELIST.RO

Campania a mai fost promovata si pe paginile de facebook : INOVARE SOCIALA si ASOCIATIA PENTRU INOVARE SOCIALA

 

 

Planificare Schimburi de Experienta din perioada 15 iunie – 30 august (in derulare) 

  • Descriere: vizite in diverse locatii (institutii publice, unitati scoalare, centre comunitare, diverse centre sociale si fundatii) in functie de fiecare tema in parte in scopul expunerii de bune practici de catre expertii implicati in implementare de programe de responsabilitate sociala si dialoguri concretizate in schimburi  de idei in cadrul unor discutii deschise
  • Participanti: personalul implicat in proiect, colaboratori, experti implicati in implementarea de programe CSR
  • Locatia evenimentului: Targu Mures si alte localitati din tara, unde se vor identifica modele de bune practici
  • Obiectiv: crearea de noi contacte; crearea unui cadru de transfer de modele și bune practici; informarea expertilor din proiect cu privire la cele mai bune metodologii de educare si integrare; formarea unui grup omogen cu obiective comune- largirea Platformei Vector-Mures.
  • Teme:- Modele educationale de succes pentru grupuri vulnerabile si comunitati marginalizate- Functionarea sustenabila a centrelor comunitare integrate- Bune practici in ocupare si integrare profesionala a grupurilor defavorizate- Modele de antreprenoriat sustenabil in comunitati rurale marginalizate- Modele de dezvoltare locala comprehensiva

 

 

 

 

 

Citește tot
14 mai
0

Globalizarea, CSR-ul si saracia

Resposabilitatea sociala corporatista (CSR) a devenit un domeniu major de itneres nu doar pentru managerii din marile corporatii, dar si pentru practicienii din domeniul dezvoltarii sociale, atat din organizatii neguvernamentale cat si din perspectiva agentiilor de dezvoltare multi si bilaterale. Organzatiile neguvernamentale in mare parte a timpului au fost deosebit de critice la adresa initiativelor de voluntariat dezvoltate in sectorul privat. Intr-un raport recent al „Christian Aid”[1] mentionata ca „CSR-ul este un raspuns complet inadecvat pentru efectul, uneori devastator, pe care companiile multinationale il au asupra societatilor”, in timp ce Oxfam[2] publica un studiu in care subliniaza modalitatea in care practicile de achizitii de-a lungul lanturilor de productie ale coompaniilor din domeniul confectiilor sau agriculturii submineaza incercarile acstora de a pune in aplicare conduri de conduita si de etica responsabile din punct de vedere social. Agentiile oficiale de dezvoltare adopta o pozitie mult mai incurajatoare si pozitiva cu privire la impactul pe care practicile de CSR pot sa il aduca real in comunitati. Departamentul de dezvoltare internationala din UK (DFID) mentioneaza: „Urmarind implementarea de practici de responsabilitate sociala, cresterea generata de sectorul privat poate fi mult mai incluziva, echitabila, contribuind in acelasi timp la eradicarea saraciei”. Antonio Vivos de la Banca de Dezvoltare Inter-Americana (IDB) merge mai departe cand noteaza ca „CSR-ul, prin insasi natura lui, se refera la actiuni de dezvoltare intreprinse de sectorul privat, actiuni care pot complimenta perfect eforturile de dezvoltare ale institutiilor guvernamentale si agentiilor globale de dezvoltare”. Banca Mondiala promoveaza in mod activ CSR-ul prin intermediul practicilor sale publice de responsabilitate sociala si prin intermediul ramurei lor de formare reprezentata de

Institul Bancii Mondiale, in timp ce Natiunile Unite a adoptat tendinta de orientare catre CSR prin crearea „Global Compact 2000”.

Statutul de concept emergent al CSR, in calitate de problematica aflata inca in proces de dezvoltare, trebuie vazut in contextul schimbarilor de perspectiva ale agentiilor globale de dezvoltare cu privire la principalele nevoi de dezvoltare ale planetei. Pe parcursul ultimilor 25 de ani perspectiva care pune accent pe dezvoltarea economica la nivel global in detrimentul oricaror alte obiective adiacente a inceput sa piarda teren, punandu-se un accent tot mai mare pe dimensiunile sociale ale dezvoltarii, aspect demonstrat de Crearea “Human Development Index” de catre programul de dezvoltare al Natiunilor Unite. Schimbarea de paradigma a culminat cu adoptarea de catre ONU a “Obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului” (Millennium Development Goals sau MDGs), care pun accent pe eradicarea saraciei, eradicarea foamei, atingerea universala a unui nivel primar de educatie, promovarea egalitatii de gen, reducerea mortalitatii si imbunatatirea sanatatii si asigurarea sustenabilitatii din punct de vedere al protectiei mediului. Saracia a reprezentat un punct cheie in cadrul acestor obiective, propunandu-si sa reduca semnificativ pana in 2015 proportia din populatia lumii care traieste cu mai putin de 1 dolar pe zi.

 

 

 

Investitiile straine si saracia

Desi contributia la eradicarea saraciei nu a fost niciodata mentionata ca fiind un element explicit al responsabilitatii sociale corporatiste, asta nu inseamna ca adoptarea unor practici responsabile de business nu poate contribui la aducerea unui impact in acest sens, mai ales in tarile aflate in curs de dezvoltare. Pentru a adresa in mod mai pragmatic aceasta problematica, este necesar sa intelegem care sunt modalitatile concrete prin intermediul carora investitiile straine pot contribui la reducerea saraciei.

 

 

 

Investitiile straine si cresterea

Insuficientele cercetari cu privire la legatura dintre investitiile straine si cresterea nivelului de trai ii determina pe majoritatea specialistilor sa considere ca acestea contribuie strict prin intermediul impactului asupra cresterii economice. Exista o literatura de specialitate extrem de dezvoltata in acest sens. In timp ce unii autori observa o legatura pozitiva, altii subliniaza faptul ca o crestere a nivelului de trai depinde in mod critic de capabilitatile locale de absorbtie a investitiilor straine, de contextul dezvoltat de factorul politic s.a., indemnand la scepticism in depistarea unei relatii directe de cauzalitate dintre cele doua concepte. O abordare sistematica asupra acestor mecanisme a fost dezvoltata de catre Alan Winters, acesta analizant impactul liberalizarii comertului asupra saraciei. Acesta a identificat trei cai principale care se refera la: intreprindere; distributie si venituri publice.

  1. Intreprinderea

 

Una dintre modalitatile prin care comertul liber poate impacta nivelul de trai se refera la efectul pe care angajatii unei firme dezvoltate prin intermediul investitiilor straine il pot avea atat direct, cat si indirect fata de furnizorii locali. Daca necesarul de resursa umana este unul care nu necesita inalte calificari, cel mai probabil noii angajati vor veni din randurile celor cu un nivel de trai scazut. De exemplu, in Bangladesh dezvoltarea industriei de export din doemniul confectiile a creat oportunitati de angajare pentru femei, majoritatea fiind migrante din zone rurale defavorizate. Cu toate acestea, impactul macro asupra saraciei a investiilor straine este unul limitat din aceasta perspectiva, prin prisma numarului limitat al personalor implicate.

 

  1. Canale de distributie

 

In timp ce prima modalitate de impact se concentreaza pe cei saraci ca fiind “producatori”, aceasta modalitate ii implica pe acestia in calitate de consumatori. O majora controversa se refera

 

la faptul ca un impact major al saraciei asupra strategiilor de business este modalitatea prin care aceasta limiteaza dimensiunea pietei de bunuri si servicii. De asemenea, s-a sugerat ca acest aspect ar putea constitui o baza motivatoare pentru care organizatiile sa se implice in actiuni de eradicarea a saraciei, argumentatie complementara cu aceea care a determinat marile corporatii sa se implice riguros in masuri de protectie a mediului.Un exemplu in acest sens este compania indiana “TNC Tata” care sustine ca pentru a obtine o crestere exponentiala a pietelor de desfacere, persoanele sarace trebuie de asemenea sa se transforme in consumatori.

 

Venituri publice

 

Cea din urma modalitate de impact identificate de Winters implica veniturile orientate catre guvernele tarilor in dezvoltare. Investitorii straini, in particular cei din industriile extractive, contribuie la veniturile guvernamentale prin intermediul taxelor platite, taxe care pot fi utilizate in dezvoltarea de masuri anti-saracie. Eficacitatea acestui canal depinde de masura in care statul este capabil sa perceapa aceste taxe pe capitalul strain, dar si de masura in care are capacitatea de a le utiliza eficient din punct de vedere strategic.

[1] ONG britanic a carui scop este promovarea dezvoltarii durabile, eradicarea saraciei si sustinerea societatii civile

[2] Federatie internationala formata din 17 organizatii din 90 de tari care incearca sa gaseasca solutii pentru a adresa problema saraciei si injustitie globale

Citește tot
13 mai
0

LEADERSHIP-UL SI RESPONSABILITATEA SOCIALA

Nevoia  unui leader  se face din ce in ce mai remarcata  in structura  sociala  actuala.

De aceea  incercam   sa  ne  indentificam   cu definitii  pe  care  noi  insine  Ie construim   in jurul conceptului  de leadership  si responsabilitate   sociala.

 Responsabilitate    sociala  lnseamna   a  merge  dincolo   de  indeplinirea   in  totalitate   a cerintelor   prevederilor    legale,   prin  investirea   suplirnentara    in  capitalul   uman,   in  mediul inconiurator   l?i in  relatiile  cu factorii  irnplicati.  Este  un instrument  voluntar  deci  cu atat mai pretios  pentru  compania   care  II foloseste.  Intreprinderile   trebuie  sa adopte  initiative  sociale responsabile     care    sa    serveasca     interesului     lor    de    dezvoltare     pe    termen     lung. Responsabilitatea     sociala   a  intreprinderilor    inteqreaza    dimensiunea    socials   (persoane), dimensiunea    mediului   Inconjurator    (planeta)   §i dimensiunea   econornica   (profitul)   in  toate activitatile  intreprinderii.

RESPOSABILITATE SOCIALA  inseamna  si  implicare  in domenii  precum:  educatie,  cultura, mediu,   social,   drepturile  omului,   sport.   In  general,   argumentatiile/declarariile      „pro”   sunt fa cute de organizatii  non profit,  organizatii  internationale,   media,  reprezentanti   ai companiilor din  diverse  domenii.   Elementul   comun  cel  mai important   pe care  il prezinta  acestia  este  : formatia  „organizationala” –  este vorba  de un grup  si nu de un individ  ( chiar si atunci  cand vorbeste   un  individ,   el  reprezinta   un  grup/organizatie,    din  care  face   parte / pe  care  0 conduce   si/sau  detine  in  proprietate)   si faptul  ca  ei  practica  intr-un  fel  sau  altul  activitati legate de CSR.

Argumentele „contra”   sunt,   in  general,   exprimate   de  indivizi   (  reprezentand    cel  mult  0 instituie  educationala-   universitate,   in cele mai multe  cazuri)  : economisti,   avocati,  profesori. Elementul  comun  care trebuie  remarcat  in cazul acesta  este individualitatea   –  este vorba  de pareri indiviudale,  si perceptii  individuale  si faptul  ca ei nu sunt  implicati  direct  in activitati  de CSR (nici de partea  non-profit  si nici de partea  unei companii  private).

Literatura  din domeniul   CSR  numara  si 0 serie  de  articole  care  prezinta  anumite  laturi  ale CSR,  modalitati  de  utilizare,  beneficii  si oportunitati   sau  prezinta  rezultatele   unor  cercetari. Aceste  articole  nu  au o pozitie  explicita  de  genul  pro-contra,   insa  prezinta  un ton  general favorabil   practicilor   de  CSR,   sublinind   importanta   crescanda   a  subiectului   reflectata   de cercetari  de marketing  precum  si oportunitatile  de a intra pe piete noi pe care  0 activitate  de

CSR Ie poate  genera.  Autorii  acestor  lucrari  provin atat din mediul  corporativ  sau ONG cat si randul  profesorilor  universitari  sau al specialistilor  de Marketing,  Economie,  Drept.

Un fapt de remarcat  este acela ca toate  demonstratiile   care se pozitioneaza  strict   « contra» au drept sursa  un individ  si niciodata o organizatie.

Programele  de CSR  pot fi impartite  diferit  conform  mai multor tipologii.  Din perspectiva  unui comunicator,   cea  mai  utila  ar fi tipologia   realizata  de  Philip  Kotler  si  Nancy  Lee  in cartea „Corporate  Social  Responsibility:   Doing the Most Good  for Your  Company  and Your Cause”, anume:   promovarea    unei  cauze,   marketing   legat  de  0  cauza,   marketing   social,   actiuni filantropice,  voluntariat  in comunitate,  practici  de afaceri  responsabile  social.

Leadershipul   apare  ori de cate  ori un grup  de oameni  isi unesc  si armonizeaza   eforturile  in vederea   realizarii   unui  obiectiv   comun.   Intrucat  in  orice  intreprindere   exista  0  organizare formala  si 0 organizare   informala,  care deseori  difera  sensibil,  leaderii  informali  pot sa nu se identifice  cu managerii,  adica  persoanele   cu functii  de conducere  in ierarhia  intreprinderii.   In aceste  conditii  este evident  faptul  ca un bun manager  va fi intotdeauna  si un bun leader,  dar un bun  leader  nu  este  intotdeauna   un  manager.   In aceasta   privinta,  K.  Davis  precizeaza sugestiv:  .Leadershipul   este 0 parte a managementului,   este abilitatea  de a convinge  pe altii sa caute  in mod entuziast  atingerea  unor obiective  definite.  Este factorul  uman  care asigura coerenta  unui grup  si il motiveaza  pentru  atingerea  unor  scopuri.  Activitati  de management ca:  planificarea,    organizarea    si  luarea   deciziilor   sunt  .coconi”   inactivi   pana   ce  leaderul declanseaza  puterea  motivatiei  in oameni  si ii ghideaza  spre anumite  scopuri.”

Leadershipul   poate fi definit  ca abilitatea  unei persoane  de a exercita  un tip de influenta  prin intermediul    comunicarii    asupra   altor   persoane,   orientandu-Ie    spre   indeplinirea    anumitor obiective..

Studiul   efectuat   de  autorii  citati  asupra   unui  numar  reprezentativ   de  manageri   a evidentiat  faptul  ca cele  mai  uilizate  strategii  sunt cele  bazate  pe ratiune  si agresivitate,   iar cel mai putin folosite  se refera  la utilizarea  autoritatii  superioare   si la sanctionare.   Totodata, coerenta  unui grup  si il motiveaza  pentru  atingerea  unor  scopuri.  Activitati  de management ca:  planificarea,    organizarea    si  luarea   deciziilor   sunt  .coconi”   inactivi   pana   ce  leaderul declanseaza  puterea  motivatiei  in oameni  si ii ghideaza  spre anumite  scopuri.”

Citește tot
11 mai
0

De la raportarea de CSR la un comportament transparent al brandului

Responsabilitatea sociala a corporatiilor sau CSR se refera la modul in care afacerile isi pun de acord valorile si comportamentul cu asteptarile si nevoile celor interesati – nu doar ale clientilor si actionarilor, dar si ale angajatilor, furnizorilor, comunitatilor, autoritatilor si ale societatii in ansamblu ei. Echilibrarea tuturor acestor interese, abilitatea companiei de a raspunde tuturor asteptarilor si de a aduce solutii trebuie sa se faca in mod organizat prin integrarea totala a conceptului de responsabilitate sociala in sistemele de management si deci in toate activitatile companiei, in cultura organizationala, in esenta afacerii. Acest proces de integrare se realizeaza in timp si conform unor principii directoare, unor modele manageriale si adesea in cadrul unor acorduri pe care companiile le semneaza la nivel global cu organisme internationale. Se impun astfel norme si standarde internationale pentru a asigura masurarare si comparabilitatea performantelor atinse de companii in materie de CSR.

 

La nivel mondial, CSR a devenit deja o parte a afacerilor de zi cu zi. Companii de renume international investesc in acest tip de programe o parte importanta a cifrei lor de afaceri. Bugetele alocate de organizatii pentru dezvoltarea de parteneriate cu comunitatea ating adesea cote care, la prima vedere, par de-a dreptul ametitoare. Aceste sume reprezinta insa, in viziunea managerilor acestor organizatii, o investitie pe termen lung, cu rezultate semnificative pentru afacere.

In Romania, CSR reprezinta un concept relativ nou, importat prin intermediul companiilor internationale care opereaza pe plan local. Strategiile urmate sunt cele dezvoltate de companiile multinationale la nivel global, uneori adaptate specificului local. Ele releva insa absenta creativitatii: doar cateva tipuri de programe corporative standard sunt dezvoltate in Romania.

 

In cazul companiilor romanesti, aceast concept sta la baza dezvoltarii relatiilor cu comunitatea, scopul principal – daca nu unic – al dezvoltarii unor programe sociale corporative fiind publicitatea in mass-media. Angajamentul fata de comunitate al acestor organizatii este, de cele mai multe ori, pe termen scurt si nu are o baza reala.

Cu toate acestea, responsabilitatea sociala corporativa a devenit si in tara noastra un concept adoptat de tot mai multe companii. Exista interes, exista chiar si recunoastere nationala, relevata de existenta unor distinctii acordate companiilor care si-au demonstrat implicarea activa in viata comunitatii locale si angajamentul constant fata de satisfacerea necesitatilor acesteia.

 

De ce este importanta transparenta in strategiile de CSR ale companiilor? Pentru ca ea da crebilitatea, greutatea acestor strategii. In lipsa ei, strategiile, rapoartele de CSR, campaniile sau actiunile de implicare sociala nu sunt decat niste „mesaje corporatiste”, retorici populiste de branding sau de publicitate. Transparenta este o conditie a unei comunicari eficiente intre companie si grupurile cointeresate. Mai mult decat transparenta in comunicare, credibilitatea presupune un acord intre declaratiile si actiunile companiei.

Cum apreciem transparenta in politicile de CSR ale companiilor? Este nevoie de criterii simple, usor de utilizat atat de catre responsabilii de CSR din companii cat si de catre cei interesati de comportamentul etic al unei firme, investitori, actionari, auditori si, in cele din urma, consumatori si comunitate.

Pe scurt, transparenta in politicile de responsabilitate corporatista inseamna:
* a defini un cod etic, principiile care ghideaza organizatia in actiunile ei ori un set de standarde etice care sa fixeze drepturile si obligatiile pe care le are compania fata de grupurile cointeresate

* a face public codul etic si a-l promova in randul angajatilor si partenerilor de afaceri
* a elabora rapoarte sociale periodice care sa reflecte masura in care compania isi respecta obligatiile pe care si le asuma

* a face publice standardele de raportare utilizate precum si auditorul care a elaborat rapoartele
* a evalua programele de investitii sociale, impactul acestora asupra grupurilor sociale vizate
* a publica rezultatele programelor de investitii sociale.

 

Transparenta este o conditie a reusitei strategiilor de CSR. Transparenta da credibilitatea politicilor si programelor de CSR ale companiilor. Doua dintre modalitatile cele mai importante de a face transparente politicile de CSR sunt evaluarea si raportarea.

 

In prezent, imaginea unei companii, identitatea sa corporativa au devenit de o importanta fundamentala. O organizatie trebuie sa manifeste transparenta si corectitudine; sa fabrici un produs de calitate nu mai este suficient. Mai mult, organizatia trebuie sa se dovedeasca un bun “cetatean” corporativ.

 

Companiile depind de mediul extern, cu care are stranse legaturi şi pe care il influenteaza intr-un anumit mod, fiind la randul sau influentata. In consecinta, la ora actuala, pentru a demonstra ca este responsabila social, o companie trebuie sa inteleaga care sunt principiile de CSR promovate la nivel international şi sa raporteze periodic in privinta integrarii acestor principii in activitatile sale.

 

Citește tot
25 ian.
0

Importanta antreprenoriatului in dezvoltatrea si cresterea economica

Rolul antreprenoriatului este unul vital in dezvoltrea si cresterea economica, el fiind o trasatura distincta a economiilor dezvoltate.

Firmele noi infiintate de catre intreprinzatori motivati, sunt generatoare de locuri de munca. In mod particular, progresul tehnologic rapid continua sa genereze noi afaceri si sa duca la dezvoltarea celor existente, constituind un factor decisiv pentru adaptarea la noi oportunitati pe piata, dobandirea de noi cunostinte si cresterea productivitatii. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM -uri) domina scena afacerilor din intreaga lume, reprezentind 95% din numarul total de companii (OECD, 1997 si Comisia Europeana, 2003).Mai mult, studiile de profil sublinieaza importanta IMM-urilor pentru crearea de locuri de munca si dezvoltare economica.

Studiile de profil releva faptul ca importanta IMM-urilor pentru crearea de locuri de munca si dezvoltare economica. In plus, IMM-urile conduc la cresterea competiei pe piata, ceea ce are ca rezultat reducerea preturilor, imbunatatirea calitatii produselor, precum si favorizarea imple mentarii de noi tehnologii la nivelul firmei.

Avind in vedere restrictiile cu care se confrunta micile firme, in ce priveste resursele, si vulnerabilitatea lor legata de schimbarile de mediu si incertitudinea, intelegerea aprofundata a factorilor si mecanismelor care explica dezvoltarea firmelor mici reprezinta un aspect cheie pentru proprietarii de afaceri si economie. De aceea exista un interes crescind pentru identificarea principalelor caracteristici ce diferentiaza firmele care inregistreaza crestere f ata de cele care nu se dezvolta sau chiar se desfiinteaza. Pe de alta parte, este important de stiut mai mult despre procesele de crestere si, respectiv, de dezvoltare, prin care trec firmele, si, de asemenea, imbunatatirea cunostintelor noastre despre ace i factori care contribuie la cresterea inregistrata de firme este un aspect relevant pentru crearea si aplicarea cuvenite a unor politici de sustinere mai selective.

Conform unor statistici recente, intreprinderile mici si mi jlocii (IMM) reprezinta peste 95% din numarul total al firmelor din Romania. Aportul lor la economia actuala este semnificativa, intrucat ele influenteaza factori importanti cum ar fi: cresterea economica, competitivitatea, schimbarile in structura economica si ocuparea fortei de munca.

La inceputul anilor ’90 intreprinderile mici si mijlocii erau aproape inexistente, se poate aprecia ca acestea au avut o  dinamica ascendenta. Dezvoltarea IMM-urilor a fost trenata insa de numerosi factori, precum accesul dificil la surse de finantare pentru investitii pe termen mediu si lung si insuficinta serviciilor de consiliere si asistenta pentru IMM-uri.

Antreprenorul (întreprinzătorul) este acea persoană care îşi asumă riscul începerii propriei afaceri. Dar şi cel care prin inovaţie şi creativitate poate promova succesul firmei din care face parte. Întreprinzătorul este acea persoană care iniţiază singură sau în asocier e o afacere, asumându-şi riscul de a investi capital şi anumite responsabilităţi de a conduce firma. De regulă întreprinzătorii dispun de experienţă profesională, dar în prezent majoritatea ignoră cunoaşterea managerială.

Citește tot
23 ian.
0

Antreprenoriatul şi rolul statului

Cei doi factori importanti care influenţează apariţia antreprenoriatului este statul ori guvernul, care constituie o variabilă exogenă în modelul nostru.

Easterbrook (1949) a descris trei tipuri posibile ale rolului statului: de protecţie, promoţional şi corectiv. Statul poate proteja antreprenorii, în cadrul ţării, de competiţia altor antreprenori, poate, direct ori indirect, promova comportarea antreprenorilor; poate corecta dificultăţile în condiţiile oportune cu care se confruntă antreprenorii. Totodată, în loc de a-i proteja, guvernul poate să-i atace. În loc de a promova antreprenoriatul, el poate institui bariere şi, în loc de a omite dificultăţile din sistemul economic, el poate să le sporească.

Ambele posibilităţi şi cea pozitivă, şi cea negativă, trebuie luate în consideraţie pentru fiecare din variabilele principale din modelul nostru. Influenţa asupra condiţiilor oportune

Există foarte multe căi prin intermediul cărora guvernul poate influenţa condiţiile oportune pentru antreprenoriat, de aceea vom insista asupra celor mai importante. Capitalul Statul poate majora oferta investiţiilor de capital prin mai multe pârghii, inclusiv subsidii directe pentru antreprenori.

Adică, taxarea sectorului neindustrial al economiei şi transferarea venitului pentru antreprenori în industrie, menţinerea situaţiei de „bani uşori – easy money” în politica monetară şi promovarea dezvoltării facilităţilor de mobilizare a capitalului. Şi, dimpotrivă, statul poate face condiţiile oportune mai puţin favorabile prin reducerea ofertei capitalului de investiţii printr-o politică de majorare a cheltuielilor publice pentru ramurile neindustriale, taxe mari pentru antreprenorii industriali, menţinerea ratei dobânzii înalte şi a restricţiilor în dezvoltarea facilităţilor de mobilizare a capitalului.

 

 Munca

La fel stau lucrurile şi-n cazul forţei de muncă: statul poate majora ori reduce oferta şi productivitatea forţei de muncă. Majorarea ofertei forţei de muncă poate fi obţinută prin următoarele activităţi: încurajarea mobilităţii forţei de muncă din activităţile neindustriale în industriale şi imigrarea în cazuri când oferta forţei de muncă este limitată, prin asistenţa antreprenorilor în pregătirea muncitorilor ori încurajarea antreprenorilor în asigurarea programelor de training pentru a ridica nivelul calificării muncitorilor. Şi, dimpotrivă, guvernul poate folosi forţa de muncă disponibilă pentru scopuri proprii (serviciu militar, de exemplu), pentru a introduce restricţii în mobilitatea forţei de muncă, şi a impune antreprenorii să angajeze forţa de muncă excesivă cu majorarea costurilor ei şi reducerea productivităţii muncii.

Materia primă

 

Influenţa pozitivă a statului asupra condiţiilor oportune, aici, poate avea loc prin încurajarea descoperirii noilor zăcăminte ori descoperirea surselor substituibile.

Statul poate facilita importul resurselor care nu se găsesc în ţara dată. Şi, invers, statul poate să nu practice toate metodele susnumite, dar să menţină sistemul de tarife înalte pentru materia primă importată şi să majoreze costurile produselor antreprenorilor.

 

Piaţa

Şi, în final, statul poate juca rolul principal în reglarea şi determinarea compoziţiei pieţei (Swerdlow, 1963). Este foarte importantă politica tarifelor adoptate de stat. Ea poate majora piaţa pentru antreprenorii autohtoni prin promovarea importului produselor substituibile. Statul poate majora piaţa externă prin politica de expansiune a exportului. Volumul şi structura pieţei interne pot fi influenţate prin politica de taxare. Prin susţinerea dezvoltării infrastructurii distributive, care include transportul şi mecanismele de piaţă, ea poate fi lărgită. Însuşi statul poate să constituie un segment important al pieţei prin prezentarea ofertei asupra unor produse. Menţinerea sistemului de colonii străine, în multe cazuri, va lărgi piaţa pentru antreprenorii autohtoni, în special, dacă sunt impuse restricţii la procurarea produselor din aceste colonii. Statul poate încuraja creşterea comerţului internaţional prin politici care ţin de schimbul extern, dezvoltarea transportului etc. Totodată, în piaţa autohtonă şi străină, statul poate alege diferite politici care pot crea condiţii oportune negative. Acţiunile guvernelor, în fiecare din ţările pe care le-am studiat, au fost estimate din punct de vedere al favorabilităţii şi al influenţei lor asupra condiţiilor oportune. Ele se manifestă în măsura în care statul şi antreprenorii au fost competitivi pentru factorii de producţie ori pieţe. Cu cât mai mare a fost concurenţa, cu atât mai puţin favorabile au fost condiţiile oportune pentru antreprenoriat.

Citește tot
567