Satisfacțiile antreprenoriatului Implicarea în afacerii aduce satisfacții întreprinzătorului după cum urmează:

Posibilitatea unui câștig nelimitat

Un întreprinzător de succes poate obține un profit care să îi acopere dobânda capitalului investit și să obțină un venit care să recompenseze riscul asumat.

Siguranța muncii. Acest avantaj constituie un motiv relevant de implicare în afaceri.

Atingerea potențialului maxim. În afacerea proprie nu există piedici în exprimarea potențialului întreprinzătorului. Piedicile ce pot apărea în calea succesului întreprinzătorului sunt cele determinate de propria creativitate.

 Folosirea capitalului acumulat. Întreprinzătorul folosește proprii bani în afacerea sa, ceea ce îi conferă și o anumită autonomie financiară.

Anagajarea membrilor familiei. Întreprinzătorul poate oferi membrilor familiei sale un loc de muncă. Aceasta poate conferi continuitate afacerii.

Putere și influență. Deținerea unei afaceri conferă o anumită putere și influență. Prin puterea sa, întreprinzătorul poate influența cursul unor acțiuni, ceea ce îi crează o satisfacție prihologică deosebită.

Ieșirea din rutină. Implicarea în afaceri duce la eliminarea rutinei, plictiselei și frustrării datorate muncii monotone. Inițierea unei afaceri proprii este o șansă de a realiza lucruri noi.

Prilejul de a contribui la binele comunității. Oferă comunității produse sau servicii de care este nevoie. Mulţi antreprenori încep afaceri pentru că ei văd o oportunitate în a face ceva diferit pentru o cauză importantă. Aceştia caută soluţii inovatoare la probleme acute cu care se confruntă societatea, în domenii precum educaţie, sănătate, protecţia mediului.

Insatisfacțiile antreprenoriatului

 

Activitatea antreprenorială are şi anumite dezavantaje pentru antreprenori, printre care amintim:  Incertitudinea venitului. Dezvoltarea unei afaceri nu oferă garanţia obţinerii unor surse financiare suficiente. La începutul funcţionării firmei antreprenorul nu obţine suficiente venituri pentru a-şi asigura un salariu atractiv şi pentru a-şi acoperi obligaţiile financiare.

Riscul de carieră. Una din grijile pe care o au persoanele care doresc să devină întreprinzători este dacă ele vor mai fi capabile să mai gasească un loc de muncă sau să revină la vechiul loc de muncă, în caz de eșec.

 Abateri de la etică. Succesul în afaceri pare să ceară unele abateri de la valorile și etica personală. În unele ramuri, practicile de afaceri pot fi în conflict cu principiile etice ale întreprinzătorului.

Ore de muncă şi efort prelungit. Deţinerea unei firme şi asigurarea funcţionării acesteia necesită din partea proprietarului un efort considerabil şi timp.

Riscul pierderii investiţiei făcute. Rata de eşec în cazul firmelor mici şi mijlocii s-a constatat că este mare. Aproximativ 35% din noile afaceri eşuează în primii doi ani şi 54% se închid în patru ani.

Un nivel de viață socială mai redus până la stabilizarea afacerii.

Nivelul crescut de stres. Munca și stresul prelungit, consumul de energie fizică și psihică, aduc organismul întro stare de epuizare. Eșecul poate însemna ruinarea completă și acest lucru poate genera niveluri ridicate de stres și anxietate.

Descurajare. În derularea propriei afaceri, întreprinzătorul întâmpină numeroase obstacole pe parcursul activității și din acest motiv se pot simți descurajați. pentru a depăși obstacolele este nevoie de perseverență.

Responsabilitate completă. Responsabilitatea crește odată cu mărimea firmei. Conștientizarea faptului că deciziile pe care le iau generează succesul sau falimentul firmelor respective are un efect negativ asupra multor persoane.